În luna iunie a anului trecut, Societatea de proiect CCGT Power Ișalnița SA, deținută de compania de stat producătoare de energie pe cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO, cu 59,9% din capital) și de fabricantul de aluminiu Alro Slatina (41,1%) au anunțat licitația pentru ”Construirea unui bloc energetic de circa 850MW pe gaz natural la Ișalnița. Proiectul presupunea lucrări de proiectare, achizitie, execuție lucrări, punere in functiune si servicii de mentenanta pe termen lung, durata propusă a contractului fiind de 192 de luni. Acesta se compunea din: șase luni durata estimată pentru proiectarea lucrărilor, 30 de luni durata estimata pentru executia lucrărilor și 156 de luni pentru servicii de mentenanță pentru echipamentele principale.
Valoarea estimată atunci era de 2,8 miliarde de lei, aproximativ 560 de milioane de euro. Ghinion, la licitația respective nu s-a prezentat nimeni și au trebuit să mai treacă încă op luni de zile până când societatea de proiect să lanseze o nouă licitație. Așadar, s-a reluat licitația de contractare a lucrărilor de construire a unei centrale pe gaze naturale cu putere instalată de 850 MW la Ișalnița, parte a planului de restructurare și decarbonare al CEO, aflat în întârziere semnificativă și a cărui prelungire este negociată în prezent de statul român cu Comisia Europeană.
Curat ghinion, de data aceasta, la un interval de numai opt luni de la prima licitație, valoarea estimată a contractului este de circa 3,77 miliarde lei plus TVA, cu peste o treime (aproape 1 miliard de lei) mai mare decât la precedenta procedură de achiziție, inițiată în iulie 2024 și anulată către finalul anului trecut, din lipsă de ofertanți
Motivul pentru care la prima licitație nu s-a prezentat nimeni pare să țină de bani, adică de valoarea estimate a proiectului, care nu a fost pe placul potențialilor investitori. La vremea respective, potențialii contractori au invocat faptul că prețul de construire a unor grupuri pe gaz pur și simplu a crescut foarte mult anul trecut. Și atunci valoarea la care era scos la licitație proiectul Ișalnița, în baza unui studiu de piață făcut cu câteva luni înainte să fie urcată documentația de atribuire pe SICAP, nu mai era atractivă pentru ofertanți.
”Ne străduim acum să deblocăm această situație. Probabil va trebui refăcut studiul, dar asta cere timp. Probabil e nevoie de bani în plus. Putem să-i luăm tot din Fondul de Modernizare? Asta rămâne să discutăm. Se pune și problema atragerii unui al treilea partener în proiect, și asta trebuie discutat. Sunt mai multe variante pe masă. Costul proiectului Ișalnița a crescut semnificativ. Nu putem vorbi de dublarea prețului, dar și o majorare de 20% – 30% înseamnă niște zeci de milioane de euro bune în plus″, a declarat, în ianuarie 2025, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Proiectul de la Ișalnița beneficiază de finanțare nerambursabilă UE din Fondul de Modernizare în valoare de 1,259 miliarde lei, în baza unui contract semnat de dezvoltatorul CCGT Power Ișalnița SA cu Ministerul Energiei în februarie 2024. La acel moment, însă, investiția totală era estimată la doar circa 2,52 miliarde lei. La licitația relansată acum, data-limită de depunere a ofertelor este 28 iulie 2025, iar potrivit calendarului estimativ de atribuire, contractul de lucrări ar putea fi semnat cel mai devreme prin luna noiembrie anul acesta.
Investițiile CEO în unități de producție de noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total și 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW, sunt extrem de întârziate față de program. Centralele solare ar fi trebuit puse în funcțiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026. Cu totul, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârșitul lui 2026. Însă cele mai recente estimări ale CEO arată că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcțiune abia în martie și iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie și noiembrie 2026.
