Diversificarea surselor de energie, reducerea dependenței de importuri și exploatarea gazelor din Marea Neagră, printre provederile din Programul de Guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR.
Reducerea dependenței de importuri energetice:
○ Începând cu anul 2027, România va deveni complet independentă de importurile de gaze naturale, valorificând resursele interne prin noi capacități de exploatare offshore și onshore neutilizate, precum zăcământul de la Caragele;
○ Investițiile în infrastructură de stocare energie electrică și gaze naturale și în rețelele de transport și distribuție vor facilita reducerea importurilor de energie și vor permite crearea unei rezerve strategice de energie pentru situații de urgență.
Creșterea capacităților interne de producție și stocare, prevăzută în Programul de Guvernare:
○ Retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă;
○ Realizarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă;
○ Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni – SMR, în condiții de fezabilitate economică și cu încurajarea unei industrii locale românești pentru lanțul de furnizare a componentelor de bază;
○ Realizarea programului de restructurare al CE Oltenia, prin construirea de capacități de generare pe gaz natural în tehnologii moderne cu emisii scăzute de CO2 (Ișalnița – 850 MW, Turceni – 475 MW), precum și a unor parcuri fotovoltaice de circa 700 MW, respectând principiul conform căruia nu se pot închide grupurile pe cărbune fără a le înlocui cu alte grupuri pentru producția de energie în bandă (termocentrale pe gaz);
○ Finalizarea proiectului centralei electrice de la Fântânele, județul Mureș, prin construirea unei centrale de ultimă generație pe gaze, cu ciclu combinat, integrând tehnologii avansate pentru utilizarea hidrogenului și sisteme de stocare a energiei, având o capacitate instalată de până la 500 MW. Acest proiect va consolida securitatea energetică a României, contribuind la tranziția către un mix energetic mai curat și sustenabil, prin integrarea tehnologiilor inovatoare și utilizarea infrastructurii existente. Implementarea acestei centrale va susține și obiectivul strategic național de a atinge o capacitate de producție de peste 1 GW din proiecte pe gaz până în 2030;
○ Proiectele de cogenerare de înaltă eficiență din Craiova, Constanța, Arad și Râmnicu Vâlcea, finanțate din PNRR, proiecte a căror valoare însumată a capacității instalate în cogenerare (electrici+termici) este de 842 MW (486.2 MW electrici și 355,8 MW termici);
○ Transformarea Văii Jiului într-un hub energetic care să reunească producerea de energie electrică din mai multe surse, finanțate din Fondul pentru Tranziție Justă, Fondul pentru Modernizare, PNRR și fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei;
○ Începerea producției în perimetrul Neptun Deep;
○ Finalizarea proiectelor termocentralelor pe gaz de la Iernut (430MW) și Mintia (1750MW);
○ Finalizarea investițiilor aflate în stadiu avansat de execuție sistate sau întârziate în prezent: Amenajarea Hidroenergetica (AHE) a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești, AHE Răstolița, AHE Cerna Belareca, AHE a râului Olt pe sectorul Cornetu-Avrig, Treapta Câineni, Racovița și treapta Lotrioara, AHE Surduc-Siriu, AHE Pașcani etc.;
○ Construirea și finalizarea hidrocentralelor de acumulare prin pompaj în zonele cu potențial hidroenergetic;
○ Pentru perioada 2025-2035, sectorul hidroenergetic poate participa cu o putere instalată de aprox. 6.500 MW în sistemul electroenergetic național. Potențialul hidroenergetic amenajat al României trebuie să ajungă la 67% în 2035;
○ Realizarea tuturor investițiilor din PNRR și Fondul pentru Modernizare pentru realizarea de capacități noi de producere energie, capacități de stocare, lanțuri de producție/reciclare baterii și panouri fotovoltaice, infrastructură de rețea de transport și distribuție energie electrică și gaze naturale;
○ Dezvoltarea de noi depozite de stocare a gazelor naturale, cu o capacitate zilnică ridicată, pentru a răspunde cererilor interne și a contribui la securitatea energetică a regiunii.
Programul de Guvernare: accelerarea tranziției către energie regenerabilă:
○ Dezvoltarea de capacități de producție energie electrică, din surse regenerabile, prin accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene și îndeplinirea țintei din PNRR de 5000 MW eolian și solar, susținute de mecanismul Contractor pentru Diferență până în 2030, încă 3500 MW eolian și solar și peste 3000 MWh capacități de stocare instalaţi şi conectaţi la reţea, până la finalul anului 2026;
○ Energia eoliană offshore este un instrument major pentru îndeplinirea obiectivului european de reducere a dependenței de importurile de combustibili fosili și de decarbonare. Susținem respectarea termenelor din legea adoptată privind energia eoliană offshore în ceea ce privește lista perimetrelor eoliene offshore care vor fi concesionate și predictibilitate în stabilirea procedurilor administrative, tehnice și cadrului fiscal care vor guverna aceste investiții;
○ Descentralizarea producției de energie la nivelul prosumatorilor și adoptarea unei legislații clare și predictibile pentru încurajarea comunităților de energie, ca măsură pentru a diminua presiunea exercitată pe rețeaua centralizată;
○ Susținem decontarea lunară a surplusului injectat de prosumatori în rețea, precum și decontarea din surplus de către prosumatorul care este la același furnizor a facturii de gaze naturale. Susținem crearea cadrului pentru donarea surplusului de energie de către prosumatori;
○ Înscrierea României în AIB pentru certificarea europeană a garanțiilor de origine, procesul administrativ care garantează că energia produsă și consumată în România este verde. În acest fel, economia României devine atractivă pentru noi investiții în data centere și dezvoltare software, unde accesul la energie verde reprezintă o condiție pentru alocarea capitalului.
Utilizarea tehnologiilor BAT în diverse surse de producere a energiei electrice:
○ Finalizarea proiectelor de transformare a capacităților de producție energie electrică din combustibil solid pe combustibil lichid (gaz natural), respectiv implementarea tehnologiilor BAT pentru utilizarea în continuare a cărbunelui în industria energetică, în situații excepționale și constituirea lui drept capacitate de rezervă pentru situații de criză energetică;
○ Promovarea și implementarea tehnologiilor de vârf (BAT – Best Available Techniques) în industria extractivă a cărbunelui și în sectorul producției de energie electrică pe bază de cărbune, cu accent pe integrarea sistemelor avansate de captare și stocare a CO₂ (CCS – Carbon Capture and Storage) și alte soluții inovatoare pentru reducerea emisiilor de noxe și impactului asupra mediului.
Programul de Guvernare: constituirea de rezervă de capacitate pe bază de cărbune în situații excepționale:
○ Punerea în conservare a unor exploatări de lignit, huilă și antracit de pe teritoriul României în vederea exploatării în situații excepționale cum sunt starea de urgență, asediu, mobilizare parțială sau totală a forțelor armate, război, criză energetică sau stare de alertă;
○ Punerea în conservare a unor termocentrale pe bază de cărbune în vederea funcționării lor pe durata unor stări excepționale, criză energetică sau stare de alertă;
○ Subvenționarea corespunzătoare a acestor infrastructuri de rezervă de capacitate ca obligație de serviciu public de interes național și declararea lor ca infrastructuri critice naționale.
