România a încheiat anul 2025 într-o poziție economică dificilă, ocupând primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a inflației alimentare a stagnat la 2,8%, piața autohtonă a înregistrat un salt de 6,7%, o valoare de peste două ori mai mare decât media blocului comunitar.
Această evoluție nu este un incident izolat, ci rezultatul unor politici publice care riscă să agraveze situația în cursul anului 2026, potrivit unui analize a lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Un factor determinant în prognozele economice negative este intenția Guvernului de a introduce un preț administrat la gaze pentru consumatorii casnici.
Deși măsura vizează protecția populației, analizele de specialitate indică un efect de bumerang asupra economiei. Chisăliță susține că acest tip de intervenție nu elimină costurile, ci le redistribuie, cu efecte directe asupra prețurilor finale ale bunurilor de larg consum.
Conform analizei realizate de AEI, costurile care nu vor mai fi suportate de populație vor fi transferate inevitabil către sectorul industrial. Estimările curente arată o creștere a prețului gazelor pentru industrie de până la 15% față de nivelul înregistrat în 2025. Într-o economie unde producția alimentară este strâns legată de consumul energetic, acest surplus de cost se va reflecta direct în prețul produselor de la raft, cu un impact mediu estimat la 5% doar din această componentă.
Dependența sectorului alimentar de energie se manifestă prin trei canale critice:
- Procesarea industrială: Utilizarea cuptoarelor, a aburului și a sistemelor de încălzire în fabrici.
- Logistica: Depozitarea în lanțuri frigorifice și transportul produselor.
- Inputurile agricole: Costurile pentru îngrășăminte, încălzirea serelor și uscarea cerealelor.
Orice fluctuație a prețului energiei pe aceste canale se multiplică rapid pe întreg lanțul de producție și distribuție. În timp ce Banca Centrală Europeană prevede o temperare a inflației în zona euro spre intervalul 1,6–2,0% în 2026, România se află într-o situație de divergență economică.
Deși inflația generală din România este prognozată să scadă spre 3,7% până la finalul anului 2026, componenta alimentară va rămâne extrem de volatilă. Într-un scenariu în care gazele pentru industrie se scumpesc cu 15%, inflația alimentară în România ar putea atinge pragul de 7,5–9,0% în 2026. Aceasta ar însemna că discrepanța față de media UE s-ar putea adânci, România ajungând să aibă prețuri la alimente de peste 3 ori mai mari decât restul statelor membre.
