România a depășit, la finalul anului trecut, borna de 5 GW de energie fotovoltaică, în principal ca urmare a finanțărilor din PNRR, dar și a simplificării proceselor de licențiere. Prosumatorii au avut și ei un aport important. În plus, ritmul instalărilor arată că anul viitor vom atinge ținta asumată pentru 2030. În acest context, industria fotovoltaică se întreabă de ce țara noastră nu-și asumă ținte mai ambițioase.
NOTA REDACȚIEI: Analiza a fost publicată în numărul cinci al revistei Energy Magazine, disponibil la punctele de difuzare a presei din țară (ex: Inmedio, Relay). În calitate de partener media, Energy Magazine va fi prezentă cu un nou număr special, în limba engleză, la Intersolar, în perioada 7–9 mai, la München – standul A1/113. Vă invităm să ne vizitați!
România a finalizat anul 2024 cu o capacitate instalată în panouri fotovoltaice de 5 GW, jumătate fiind în marile parcuri, iar cealaltă jumătate la prosumatori, arată un raport la nivel european realizat de asociația profesională SolarPower Europe.
Pentru al doilea an consecutiv, România a înregistrat o creștere de peste 1 GW în sectorul său fotovoltaic, având în vedere capacitatea totală instalată a țării de 3 GW în 2023, până la aproape 5 GW în 2024. Numărul de noi instalații fotovoltaice a marcat un nou record și a însemnat consolidarea industriei solare ca având cea mai rapidă creștere din țară.
Chiar dacă nu sunt încă publice datele oficiale, estimările arată că, până la sfârșitul anului 2024, numărul de gospodării, firme și instituții de prosumatori a depășit 200.000, însumând peste 2,5 GW, sectorul rezidențial reprezentând 64% din instalațiile anuale.
Țintele României sunt mai mici decât media UE
În raportul SolarPower Europe se arată că, în timp ce România are precondițiile necesare pentru dezvoltarea și desfășurarea pe scară largă de surse regenerabile de energie (SRE), inclusiv niveluri adecvate de radiații solare și de viteză a vântului, disponibilitatea terenurilor și procesele de autorizare relativ simplificate, țintele asumate la nivel guvernamental în planurile transmise Comisiei Europene nu sunt atât de ambițioase.
Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) a fost actualizat și prevede în prezent un obiectiv de 38,3% pentru anul 2030, față de ținta anterioară de 30,7%. Însă totuși, nici așa, țara noastră nu se aliniază la obiectivul impus de UE, de 42,5%.
Pentru sectorul solar, ținta asumată de România înseamnă 9,9 GW până în 2030, din care 6,4 GW în proiecte mari, în plus cu 4 GW față de capacitatea existentă, și doar 3,5 GW în panouri instalate pe acoperiș. Dacă ținta României ar fi fost la nivelul ambiției UE, ar fi însemnat aceeași capacitate în parcuri mari, dar o creștere până la 5 GW pentru panourile pe acoperiș.
Țara noastră va atinge, anul viitor, ținta planificată pentru 2030
România va atinge ținta de energie solară pentru 2030 mai repede, mai exact în anul 2026. De altfel, majoritatea statelor UE își vor atinge țintele mai devreme, cu excepția Danemarcei, Germaniei și Portugaliei, potrivit estimărilor pe care le au specialiștii.
Dar care au fost motoarele care au permis sectorului să ia o astfel de amploare la noi în țară?
În ultimii trei ani, sectorul fotovoltaic din România a cunoscut mai multe modificări legislative care au promovat dezvoltarea de noi capacităţi. În special, perioada de obținere a permiselor necesare pentru proiectele mai mici de 50 ha a fost redusă la șase până la 12 luni, ca urmare a eliminării cerinței de a deține un plan urbanistic zonal (PUZ). În plus, sistemele fotovoltaice pentru acoperișuri de până la 400 kW trec printr-un proces simplificat de licențiere, care se derulează pe parcursul unei singure luni.
Alți factori care au determinat această creștere semnificativă a capacităților de producere a energiei fotovoltaice includ nivelurile fără precedent de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care totalizează aproape 1 miliard de euro pentru parcurile mari, precum și bugetul de 400 de milioane de euro alocat de Fondul pentru Mediu pentru noi prosumatori persoane fizice.
În paralel, noile investiții în solar au dus la o creștere a forței de muncă din sectorul energiei curate, deoarece fiecare milion de euro investit creează, în medie, 6,1 locuri de muncă. Prin urmare, pe termen mediu, numai sectorul fotovoltaic va genera cel puțin 75.000 de locuri de muncă cu normă întreagă, plasând România între primele șapte țări europene din acest punct de vedere.
În perspectivă, dezvoltarea acestui sector în țara noastră va fi puternic susținută de schema de contracte pentru diferență, care va aduce un plus de 2,5 GW de energie fotovoltaică nouă până în anul 2030.
Provocări pentru viitor
În timp ce cadrul general pentru dezvoltarea proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile se îmbunătățește constant, industria se confruntă încă cu o serie de provocări legislative și structurale. O problemă principală provine din faptul că garanțiile de origine (GO) pentru moment nu pot fi transferate la nivel internațional. Aceasta deoarece România nu este membră a Asociației Organismelor Emitente (AIB). Câțiva pași au început să se facă: spre finele lunii ianuarie, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență ce prevede că GO se vor putea tranzacționa inclusiv în afara țării pe viitor. Autoritatea de Reglementare va fi cea care trebuie să emită legislația referitoare la emiterea, urmărirea și transferul GO.
Totuși, conexiunea la rețea rămâne principalul blocaj. Capacitatea rețelelor de a prelua proiecte de producere a energiei din surse regenerabile este limitată de faptul că investițiile necesare au fost amânate în trecut.
Astfel că s-a creat o listă mare de așteptare cu proiectele care au nevoie de autorizații de conectare la rețea. Unele dintre proiecte obțineau aceste permise, dar nu finalizau tot timpul proiectul. Din acest motiv, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a introdus, în august 2024, o garanție de 5% din tariful de racordare pentru emiterea unei noi autorizații pentru proiectele de peste 1 MW, ca mijloc de a se asigura că proiectele vor fi finalizate. Garanția a fost însoțită de penalizări zilnice de 0,01% pentru operatorii de rețea care întârziau lucrările necesare.
În plus, începând cu ianuarie 2026, regula „primul venit, primul servit” nu se va mai aplica pentru proiecte de peste 5 MW, fiind înlocuită cu o licitație de capacitate. Având în vedere complexitatea acestui nou sistem bazat pe licitații, implicațiile acestei schimbări nu pot fi încă evaluate, precizează specialiștii SolarPower Europe care au analizat piața din România.
Piața românească a producției de energie din panouri fotovoltaice se apropie gradual de maturitate, susținută de un cadru legislativ stabil, menit să reducă volatilitatea și incertitudinea. Deși este loc mult de îmbunătățire, mai ales în ceea ce privește armonizarea legislativă, creșterea din ultimii doi ani arată o dezvoltare sustenabilă a sectorului.
Specialiștii se așteaptă ca România să ajungă pe locul opt în UE în anul 2028, cu o capacitate instalată de 19 GW, ca urmare a fondurilor din PNRR pentru marile proiecte și a banilor de la Fondul de Mediu, pentru persoanele fizice.
Energia fotovoltaică în UE
Anul trecut, la nivelul întregii Uniuni Europene au fost instalate capacități solare de 65,5 GW. Totuși, ritmul de creștere a încetinit semnificativ la doar 4,4% față de 2023, comparativ cu 41-53%, cât a fost rata de creștere între anii 2021 și 2023. Această încetinire era așteptată, în contextul în care creșterile spectaculoase din 2022 și 2023 au avut drept cauză majorările uriașe ale prețurilor la energie din acea perioadă.
Capacitatea totală instalată în UE în panouri fotovoltaice era de 338 GW la finalul anului 2024.
Germania este cea mai mare piață de fotovoltaice din UE, cu o capacitate instalată de aproape 100 GW, 99,2 GW mai exact, urmată de Spania – 46 GW și Italia – 32 GW. Cu cei 5 GW instalați, țara noastră este momentan pe locul al șaptelea în blocul comunitar.
Specialiștii SolarPower Europe se așteaptă la o creștere pe viitor a sectorului solar, însă cu un ritm mai mic decât până acum, pe măsură ce prețurile produselor energetice se stabilizează, iar țările privesc mai precaut politicile verzi.
Elemente ce pot afecta piața europeană a proiectelor fotovoltaice în viitorul apropiat, potrivit raportului SolarPower Europe, EU Market Outlook for Solar Power 2024-2028:
- Piața panourilor instalate pe acoperiș își încetinește ritmul de creștere. Necesitatea consumatorilor de a se proteja de prețurile mari la electricitate nu mai este atât de pregnantă, astfel că schemele de subvenționare în general în Europa sunt eliminate treptat.
- Problemele cu rețeaua și lipsa capacităților de stocare pot duce la creșterea riscului ca prețurile negative să apară din ce în ce mai des. Acest lucru reduce apetitul investitorilor pentru proiectele regenerabile.
- Rata de electrificare în UE este destul de mică și stagnează în ultimii cinci ani. Industria grea și transporturile trebuie să se electrifice mai repede, pentru a permite integrarea mai multor capacități de producere a energiei regenerabile.
- Provocările legate de birocrația din jurul obținerii certificatelor continuă, la fel și procedurile de acces la terenuri, ceea ce duce la întârzieri în proiecte.
- Riscul ca Green Deal să fie încetinit este unul real, pe măsură ce partide care nu sunt susținătoare ale politicilor verzi câștigă alegerile în unele țări din Europa. Este și cazul României, unde ministrul de resort, Sebastian Burduja, a declarat că Green Deal are efecte negative asupra sectorului energetic și că este timpul să regândim planurile verzi.
