A supraviețuit frământărilor economice de după Revoluție, șocului închiderii unității-mamă, Electroputere Craiova, iar astăzi Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică ICMET Craiova continuă să ofere, la 50 de ani de la înființare, servicii recunoscute la nivel mondial. Laboratoarele ICMET Craiova sunt solicitate de numeroase firme renumite din lume și, în același timp, continuă să se ocupe de tot ce înseamnă infrastructură critică pentru sectorul energetic românesc, a declarat, pentru Energy Magazine, Dr. Ing. Ioan Iordache, directorul general al ICMET Craiova. Pentru că cercetarea și inovarea sunt critice pentru tranziția verde, noi oportunități se deschid pentru institut.
Energy Magazine: În cei 50 de ani de activitate, care au fost momentele-cheie din istoria institutului?
Ioan Iordache: Istoria a ceea ce astăzi numim ICMET a debutat cu proiectul CCSIT-EP – un proiect ambițios, de anvergură, care își propunea în anii ’60-’70 să satisfacă necesitățile stringente de perfecționare a activității tehnice la acea vreme. În anii ’70-’80, toată activitatea de cercetare, proiectare, dezvoltare a firmei Electroputere a fost integrată în Centrul de cercetare (CCSIT-EP), iar apoi, din 1974, în Institutul de Cercetare-Proiectare (ICP-EP) care în anii ’90 a devenit ICMET.
Transformarea societății românești începută după revoluția din 1989 a marcat profund fabricația și încercările echipamentelor electrice produse de Electroputere. Implementarea pe scară largă a standardelor din seria ISO 9000 a determinat o schimbare esențială în modul de a gândi cerințele și responsabilitățile procesului de certificare a calității.
Ca o recunoaștere a caracterului de unicat la nivel național a activității sale, prin HG 81/1998 se obține statutul de Institut Național de Cercetare – Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică, păstrându-și sigla de ICMET Craiova înregistrată în anul 1990 la Geneva. Și în prezent institutul există sub această formă de organizare.
Încercările acreditate efectuate în cadrul ICMET reprezintă o listă a cărei simplă parcurgere demonstrează un spectru larg care satisface principalele standarde internaționale în domeniu.
Energy Magazine: Cum a contribuit ICMET Craiova la dezvoltarea sectorului energetic românesc? Care sunt proiectele de referință la care ați contribuit în ultimii 50 de ani?
Explicație foto: Instalația de interes național Sistem de producere, măsurare și înregistrare a curenților de scurtcircuit – SPMICS, Laboratorul de Mare Putere, generatoarele de 7500 MVA (sursa foto: ICMET Craiova)
Ioan Iordache: În cei peste 50 de ani împliniți de la constituirea Centrului Național de Cercetare și Încercări pentru Echipamente Electrice și Electronice din Craiova ca parte a Întreprinderii Electroputere fondată în 1949, și mai apoi sub diferite forme de organizare, ICMET Craiova a reprezentat un pilon de referință în domeniul electrotehnic.
Ritmul intens de dezvoltare al unei economii de tip centralizat, care viza la acea vreme industrializarea și electrificarea rapidă a țării, a făcut ca laboratorul uzinal să se transforme treptat într-o structură complexă, independentă din 1974, menită să dezvolte și să certifice echipamentele de înaltă tensiune (transformatoare și aparatele de comutație), locomotive electrice pentru căi ferate și alte echipamente complexe pe care se bazează și azi România modernă.
A fost perioada realizării unor mari investiții în laboratoare de încercări de talie mondială, care funcționează și în prezent în condițiile economiei de piață, chiar dacă produsele încercate nu mai aparțin decât în mică măsură industriei autohtone.
O politică inteligentă de acreditare națională și internațională continuată perseverent și în prezent a făcut ca produsele românești să poată fi exportate pe toate continentele, iar acum laboratoarele noastre să fie solicitate de numeroase firme renumite din lume, atât pentru încercări în vederea dezvoltării de noi produse și infrastructuri, cât și pentru diverse certificări.
Deschiderea de noi direcții de cercetare conforme cu evoluția mondială a impus crearea unor noi laboratoare pentru compatibilitate electromagnetică industrială, echipamente de joasă tensiune, transformatoare de măsură neconvenționale, sisteme wireless pentru automobile electrice-unicate în România.
Astfel, ICMET Craiova face parte dintre puținele structuri existente la nivel european care s-a menținut și dezvoltat în contextul economic actual ca un partener global în domeniul electrotehnic.
Energy Magazine: Care este rolul pe care Institutul îl joacă acum la nivel național?
Ioan Iordache: Începem prin a menționa un aspect care ne onorează și anume că ICMET Craiova este singura unitate de profil nu doar din țară, ci din sud-estul Europei care preponderent și-a menținut activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniul evaluării performanțelor echipamentelor electrotehnice de înaltă tensiune și curenți mari toată perioada de activitate.
Caracterul de unicitate este dat și prin instalația de interes național: Sistem de producere, măsurare și înregistrare a curenților de scurtcircuit – SPMICS din cadrul ICMET Craiova. Instalația, catalogată de interes național, este unicat în Europa de Est, asigurând infrastructura tehnică pentru validarea soluțiilor constructive, ale unei largi game de produse electrotehnice de joasă, medie și înaltă tensiune, de curenți intenși și înaltă tensiune.
Explicație foto: Instalația de interes național Sistem de producere, măsurare și înregistrare a curenților de scurtcircuit – SPMICS, Laboratorul de Înaltă Tensiune (sursa foto: ICMET Craiova)
Energy Magazine: Cercetarea-inovarea reprezintă un domeniu esențial pentru realizarea dublei tranziții verzi și digitale. Știm cu toții, și o arată inclusiv cifrele, că cercetarea a tot fost privită ca o „Cenușăreasă”, fiind subfinanțată și neglijată. Care sunt oportunitățile pe care le aduce tranziția pentru activitatea ICMET?
Ioan Iordache: Ca să vă răspund corect la această întrebare ar trebui să am în față o strategie clară a autorităților de resort privind tranziția către o economie verde și digitală. Această strategie, în mod ideal, indică ținte care ar trebui atinse inclusiv cu ajutorul cercetării, dezvoltării și inovării.
Deocamdată oportunitățile pe care le urmărește ICMET se referă la tot ceea ce înseamnă reelectrificare, introducerea noilor vectori energetici, printre care și hidrogenul, stocarea de energie și infrastructura necesară energiei regenerabile. Finanțările destinate cercetării și dezvoltării ar trebui corelate cu cele menționate anterior.
Din păcate, fragmentarea politicilor de dezvoltare a mecanismelor de finanțare și lipsa unor ținte realiste fac să avem probleme în ceea ce privește o viziune pe termen lung la nivel de institut de cercetare-dezvoltare.
Energy Magazine: Dezvăluiți-ne un pic la ce proiecte de cercetare majore lucrați acum, în domeniile de specializare inteligentă, precum schimbări climatice, tehnologii noi și emergente.
Ioan Iordache: Interesul nostru se concentrează asupra noilor parteneriate interdisciplinare în domeniul cercetării și dezvoltării cu privire la Pactul Verde European. Provocările și realitățile actuale în materie de energie și mediu necesită noi abordări în domeniul energiei regenerabile, precum extracția și utilizarea energiei geotermale din sol, producerea și stocarea energiei electrice prin panouri fotovoltaice sau integrarea unor elemente noi precum economia hidrogenului sau integrarea acestuia în sectorul electroenergetic.
Aceste provocări prin natura lor, ne fac sa ne gândim și la transportul și distribuția de energie electrică în curent continuu și în rețele inteligente ca și direcții viitoare de cercetare, dar neapărat să nu uităm să amintim și de cele două mari laboratoare – de înaltă tensiune (LIT) și laboratorul de mare putere (LMP) ca infrastructură de cercetare care ne permite să desfășurăm cercetări complexe și care reprezintă punctul nostru forte ca institut de cercetare, pilon esențial al securității energetice naționale.
Energy Magazine: În calitate de director general al institutului, care sunt obiectivele principale pentru anii următori în ceea ce privește dezvoltarea institutului?
Ioan Iordache: Obiectivele pe termen lung vizează mulți factori. Este nevoie în primul rând de o promovare a institutului în cadrul comunității științifice, academice și pe piața de profil, la nivel național și nu numai. Milităm, de asemenea, pentru o cooperare sinceră între angajați și conducere, punând preț pe calitatea și natura relațiilor interumane la nivel de ICMET, având convingerea că nimeni nu ne poate ajuta mai mult decât o putem face noi, prin propriile forțe.
Ne propunem totodată să menținem panta ascendentă înregistrată la ultima evaluare, când de la 87 de puncte acumulate am progresat la 93 dintr-un total de 100 posibile. Depunem eforturi susținute pentru a ne menține si chiar spori acest punctaj și am convingerea că prin multă muncă și determinare vom evolua către atingerea tuturor acestor obiective.
Explicație foto: Instalația de interes național Sistem de producere, măsurare și înregistrare a curenților de scurtcircuit – SPMICS, camera de comandă, monitorizare și control LMP (sursa foto: ICMET Craiova)
Energy Magazine: Cu expertiza vastă pe care o aveți în domeniu, din punctul dvs. de vedere care sunt tehnologiile noi / verzi în care România are un potențial de neratat, în privința cercetării / inovării?
Ioan Iordache: Prin specificul institutului pe care îl reprezint, dar și prin expertiza proprie, pot spune că tehnologiile noi și curate care se vor implementa în viitor sunt cele care vor acoperi “foamea de energie” a societății, în corelație cu obligația ce ne revine asupra conservării mediului fără de care nu se poate vorbi de dezvoltare sustenabilă.
Reelectrificarea, utilizarea curentului continuu, stocarea de energie, integrarea hidrogenului ca vector energetic sunt elemente asupra cărora comunitatea științifică trebuie să se aplece astfel ca aceste noi direcții să poată fi dezvoltate.
România a avut și are un mix energetic echilibrat. Pe viitor acest lucru trebuie conservat și dezvoltat de o manieră care să aducă profitabilitatea economică, dar și securitate energetică. Noi la ICMET Craiova ne-am ocupat și ne vom ocupa de tot ceea ce înseamnă infrastructură critică pentru sectorul energetic românesc.
Energy Magazine: Cât de important este sectorul de cercetare-dezvoltare și inovare pentru România și ce v-ați dori să se întâmple cu acest sector, dacă ați avea o baghetă magică?
Ioan Iordache: Sectorul de cercetare-dezvoltare și inovare are impact direct asupra competitivității economice, cât și a sustenabilității. Menționez cele mai importante patru aspecte referitoare la acestea:
Eficiența energetică: în sensul în care proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare în electrotehnică contribuie major la upgrade-ul tehnologiilor existente, dar si la dezvoltarea de noi tehnologii eficiente în domeniul energetic. Această idee este susținută de diferite companii care investesc din ce în ce mai des în soluții de management al energiei, soluții care conduc la economii semnificative pentru industriile românești.
Smart Grids: Inovațiile în rețelele electrice inteligente permit o mai bună gestionare a resurselor energetice, fapt care nu doar că sprijină tranziția către o economie verde, dar și îmbunătățește siguranța și fiabilitatea sistemului energetic național.
Inovații în materialele electrotehnice: cercetarea, dezvoltarea și inovarea materialelor, cum ar fi supraconductorii sau materialele compozite avansate, pot revoluționa industria electroenergetică. Colaborări susținute între industrie, mediul academic și institutele de cercetare românești vor conduce la dezvoltarea de noi soluții care să îmbunătățească performanța echipamentelor electrice și transferul de tehnologie și formarea unei forțe de muncă calificate.
Sustenabilitate și mediu: Inovațiile în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor ecologice sprijină eforturile României de a reduce amprenta produsă de emisiile de carbon. Proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare care dezvoltă tehnologii pentru turbine eoliene sau panouri solare contribuie la obiectivele de mediu și promovează o industrie sustenabilă.
În concluzie, sectorul de cercetare-dezvoltare și inovare este esențial pentru România, stimulând progresul tehnologic, eficiența economică și sustenabilitatea pe termen lung. Consider că aceste investiții nu doar sprijină competitivitatea, ci per ansamblu îmbunătățesc calitatea vieții și mediului înconjurător.
Noi, oamenii, inclusiv cercetătorii avem la îndemână o baghetă magică care se numește munca, aceasta este singura care poate înfăptui minuni!
NOTĂ: Interviul a fost publicat și în revista tipărită Energy Magazine, disponibilă la punctele de difuzare a presei din țară.
