România are acces la 5,9 miliarde de euro din fonduri europene pentru renovarea clădirilor și creșterea eficienței energetice, prin trei instrumente-cheie: PNRR, REPowerEU și Fondul de Coeziune. În plus, alte aproximativ 3 miliarde de euro ar putea fi disponibile pentru eficiența energetică prin Fondul Social pentru Climă, conform estimărilor experților prezenți la cea de-a șasea ediție a Forumului România Eficientă, organizat de Energy Policy Group cu sprijinul OMV Petrom.
Potrivit lui Bogdan Atanasiu, Senior Policy Officer pentru eficiența energetică în clădiri la Direcția Generală Energie (DG Energy) a Comisiei Europene, fondurile europene dedicate României pentru clădiri, prin trei instrumente principale, sunt:
- aproximativ 2,2 mld euro prin PNRR
- încă 1,4 mld euro prin capitolul REPowerEU din PNRR
- plus 2,3 mld euro din Fondul de Coeziune din cadrul financiar multianual actual 2021-2027 și prelungiri din cadrul financiar multianual actual 2014-2020.
Acestea acoperă circa jumătate din necesarul de investiții estimat până în 2030 prin Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, aprobată în 2020. Prin acești bani se pot finanța investiții și reforme propuse de România: scheme de renovare pentru clădirile multifamiliale și individuale, rețeaua de ghișee unice, stabilirea unui Fond al Valului de Renovare, traininguri de calificare.
„Provocările în România sunt de a utiliza fondurile disponibile și de a maximiza impactul lor, precum și de a trece treptat de la scheme de granturi în care finanțarea nerambursabilă acoperă o mare parte din costuri la abordări mai orientate spre piață, bazate pe instrumente financiare (ex: credite, garanții, fonduri de investiții, obligațiuni verzi etc. – n.r.), cu scheme de sprijin adaptate consumatorilor vulnerabili și care să sprijine renovarea aprofundată.
Finanțarea este importantă, dar trebuie să ținem minte și să nu uităm că cea mai importantă parte este voința de a face lucrurile potrivit, de a implementa măsuri potrivite, de a monitoriza și îmbunătăți mereu implementarea, pentru a maximiza utilizarea acestor finanțări”, a declarat Bogdan Atanasiu.
Totodată, până la 30 iunie 2025, România trebuie să înainteze Comisiei Europene Planul Național pentru Climă. Acesta este un document strategic ce arată modul în care Guvernul își propune să cheltuiască cele 6 miliarde de euro pe care le va primi în perioada 2026-2032 prin Fondul Social pentru Climă (FSC) pentru reducerea sărăciei energetice și sprijinirea celor care vor fi afectați de introducerea, din 2027, a taxei pe emisiile de carbon pentru centralele pe gaz și combustibilii utilizați în transport (ETS 2).
Recomandarea experților tehnici care ajută Guvernul în elaborarea acestui plan este ca jumătate din fonduri, adică 3 miliarde de euro, să fie alocate pentru eficiență energetică, dar decizia va aparține Guvernului.
„Am pus măsurile de eficiență energetică principale. Am propus alocarea celei mai mari părți din buget, circa 50%, pentru clădiri – 2 miliarde de euro pentru lucrări de eficiență energetică în clădirile multifamiliale și un miliard de euro pentru locuințele individuale”, a declarat Eliza Barnea, expert în tranziție justă.
La rândul său, Constantin Postoiu, Head of Data Analytics EPG, a precizat că Fondul Social pentru Climă ar trebui să se adreseze celor mai vulnerabili la creșterea de preț adusă de integrarea gazelor naturale și a altor combustibili fosili în ETS 2.
„În zona rurală, avem în principal biomasă, așadar e o sumă limitată pe care FSC o poate direcționa către mediul rural, pentru că teoretic ei nu vor fi afectați. Comisia Europeană a fost foarte clară, spunând că vor analize de impact – care e direcția prin care se poate cel mai bine să scoți cel mai mare număr de gospodării din sărăcie energetică. Ideea principală a FSC exprimată de CE: fă cât mai mult posibil în cel mai eficient mod. Iar acesta este prin renovarea blocurilor de locuințe care se bazează acum pe gaze naturale”, a punctat Constantin Postoiu.
Eliza Barnea a adăugat că o provocare mare constatată pe teren în localitățile vulnerabile analizate este creșterea depopulării. „Avem blocuri unde nici jumătate din apartamente nu sunt ocupate, deci ar fi o risipă de resurse (renovarea acestora – n.r.). Deci întrebarea e: merită să investești? Dar vine și întrebarea: este ineficiența clădirii o cauză a depopulării și nu ar atrage locuitori dacă ar fi renovată?”, a subliniat aceasta.
Anca Ginavar, director în cadrul Ministerului Dezvoltării, a punctat câteva dintre problemele semnificative din mediul rural. Potrivit acesteia, estimativ, 50% din casele din mediul rural nu pot fi renovate pentru a atinge standardele tehnice pentru rezistență seismică, protecție la incendii și toate cerințele privind eficiența energetică ce trebuie luate în considerare.
„Când renovezi o casă, nu înseamnă doar să pui panouri fotovoltaice și clădirea să se prăbușească. Deci trebuie luate în considerare mai multe lucruri. La nivel local, sunt probleme cu infrastructura electrică. Chiar dacă locuințele sunt bune, au acces corect la electricitate, rețeaua locală nu poate să susțină pompe de căldură în sat. În plus, sunt multe probleme cu proprietatea: mulți din ei nu au acte sau au adresă în buletin în Toledo (Spania -n.r.) sau Franța, dar casa lor e aici. Sunt sute și sute de probleme pe care încercăm să le adresăm în viitoarele programe într-un mod diferit. Nu poți investi bani publici în ceva ce nu are acte legale corecte sau unde sunt lucruri tehnice care nu funcționează”, a explicat aceasta, în cadrul Forumului România Eficientă.
Potrivit datelor experților Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), cea mai mare parte a gospodăriilor care cad sub pragul de sărăcie după plata facturilor sau care se află în forme extreme de sărăcie energetică se găsesc în mediul rural. Eficiența energetică redusă a locuințelor este cauza principală, alături de veniturile reduse, pentru sărăcia energetică.
