UE trebuie să-și intensifice eforturile pentru a atinge obiectivele de decarbonare până în 2030, arată un raport al Comisiei Europene.
Politicile Uniunii Europene au contribuit la diminuarea poluării aerului, a utilizării pesticidelor și a cantității de deșeuri de plastic din mări. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri mai ferme pentru ca UE să își îndeplinească obiectivele de reducere a poluării până în 2030, conform celui de-al doilea raport prospectiv și de monitorizare privind reducerea la zero a poluării, publicat luni de Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu (AEM), citate de agenția DPA.
„Deși progresăm în direcția corectă, persistă numeroase provocări. Este esențial să ne concentrăm pe o aplicare mai eficientă a politicilor la nivel național. Doar printr-o implementare ambițioasă și promptă vom reuși să asigurăm un mediu mai sănătos pentru toți. Aștept cu interes colaborarea cu statele membre și celelalte părți implicate pentru a obține rezultatele dorite”, a declarat Jessika Roswall, comisarul pentru mediu, reziliența în domeniul apei și economia circulară competitivă.
Deși progresul către cele șase obiective de „poluare zero” este inegal, raportul evidențiază o scădere a poluării cauzate de deșeurile marine, pesticide și antimicrobiene. Calitatea aerului s-a îmbunătățit semnificativ în întreaga Europă, datorită reglementărilor mai stricte și reducerii emisiilor, ceea ce a condus la o diminuare a numărului de decese premature, transmite Agerpres.
Calitatea aerului în UE rămâne o problemă în lupta pentru decarbonare
Cu toate acestea, poluarea aerului continuă să fie o problemă majoră, iar nivelurile ridicate de amoniac și oxizi de azot pun în pericol ecosistemele UE. Cel de-al patrulea raport „Perspective privind aerul curat” confirmă că, deși emisiile poluanților atmosferici din UE sunt în scădere, calitatea aerului rămâne o amenințare serioasă pentru sănătate și mediu.
Raportul subliniază, de asemenea, că poluarea cauzată de zgomotul excesiv, microplastice, nutrienți și deșeuri se menține la cote ridicate. În mediul urban, reducerea impactului zgomotului produs de transport necesită măsuri suplimentare, iar gestionarea poluării cu microplastice impune soluții mai eficiente. De asemenea, pierderile de nutrienți cauzate de scurgerile agricole și utilizarea îngrășămintelor rămân o provocare, în timp ce producția de deșeuri continuă să crească la nivel european. Raportul evidențiază nevoia unor acțiuni decisive pentru ca UE să își atingă obiectivul ambițios de reducere a poluării.
Cele două rapoarte publicate sunt completate de primul tablou de bord privind reducerea la zero a poluării, care monitorizează progresul regiunilor și capitalelor europene în direcția unui aer, ape și sol mai curate. Acesta compară regiunile în funcție de mai mulți indicatori privind impactul poluării asupra sănătății, ecosistemelor și biodiversității. Potrivit tabloului de bord, 15 regiuni din Austria, Finlanda, Franța, Germania și Suedia au în prezent cele mai scăzute niveluri de poluare.
