România se numără printre puţinele state membre ale Uniunii Europene (UE) cu situri de producţie de petrol şi gaze naturale considerabile şi active, iar în luna mai a anului trecut au fost identificate emisii în 14 situri de pe tot lanţul – de la producţie, depozitare – din cele 20 analizate, reiese dintr-un raport publicat de ONG-ul de mediu Clean Air Task Force, citat de 2Celsius.
Datele citate relevă faptul că, în 2017, se estima că în România existau 13.000 de puţuri active răspândite în 400 de câmpuri petroliere.
În 2021, organizaţia 2Celsius şi Clean Air Task Force (CATF) au descoperit grave probleme la infrastructura de petrol şi gaze din România, după monitorizarea a 50 de situri din sudul României. Un an mai târziu, în luna mai, CATF a revenit în România şi a identificat emisii în 14 situri de pe tot lanţul (de la producţie, depozitare) din cele 20 vizitate. De exemplu, la Boldeşti au fost observate, pe lângă ventilarea şi arderea la faclă, gaze provenind din sol, cel mai probabil de la o conductă spartă.
“Aproape oriunde mergem, găsim metan. În sus şi în josul lanţului şi în toate zonele geografice, există o poluare periculoasă cu metan care iese din reţeaua de petrol şi gaze din Europa”, a declarat Theophile Humann-Guilleminot, unul dintre termografii certificaţi ai CATF care monitorizează emisiile fugitive de metan.
Potrivit raportului de specialitate, emisiile observate provin, în principal, de la rezervoarele de depozitare, coşurile de evacuare de urgenţă, torţele neaprinse şi din conducte. Totodată, au fost observate defecţiuni la sonde în nouă ţări producătoare de petrol şi gaze (Austria, Franţa, Italia, Ţările de Jos, România, Slovacia, Spania, Germania şi Regatul Unit), în România situaţia fiind cea mai gravă.
