Începând cu anul 2021, toate clădirile aflate în construcție sau care urmează a fi construite trebuie să atingă performanța unui consum energetic aproape de zero. Pentru atingerea acestui obiectiv, care este în atenția tuturor țărilor europene, s-au dezvoltat soluții tehnologice de ultimă generație. Acestea nu-și pot atinge însă efectele dorite decât în contextul în care ținem seama și de câteva principii de bază care stau la originea fiecărei construcții noi.
Încălzirea solară pasivă
Radiația solară este captată prin efectul de seră al ferestrelor corect orientate. Sistemul de ferestre, prin toate caracteristicile sale, are un efect semnificativ în eficiența procesului.
Căldura pătrunsă este absorbită și acumulată de materiale cu capacitate calorică mare, situate în interior. Ea este eliberată în timpul nopții, când este necesară compensarea pierderii de căldură spre exterior datorită transferului termic către temperaturi reduse.
Umbrirea pasivă permite captarea maximului de radiație solară în timpul iernii și previne supraîncălzirea în timpul verii. Cel mai simplu mod de a îndeplini acest principiu este de a prevedea o suprafață vitrată adecvată cu orientarea sudică și de a proiecta și realiza o streașină riguros dimensionată.
Pentru atingerea celor mai bune performanțe de încălzire, spațiile în care se locuiește ziua trebuie să fie orientate spre sudul geografic. Această orientare poate fi extinsă fără urmări importante până la 15 grade vest și 20 de grade est față de sudul geografic.
Spațiile de locuit și bucătăria sunt, de obicei, cele mai importante locuri pentru încălzirea pasivă atâta vreme cât sunt folosite ziua și seara. Dormitorul necesită mai puțină căldură.
Răcirea pasivă
Aceasta favorizează pierderile de căldură ale ocupanților către sursele naturale de răcire.
Necesitățile de răcire a locuinței sunt determinate de condițiile climatice. Activitățile casnice au, din acest punct de vedere, un impact nesemnificativ.
Căldura intră și iese din casă prin acoperiș, ferestre și planșeul parter. Pereții interiori, ușile și aranjamentul camerelor influențează distribuția căldurii în interiorul locuinței.
Mișcarea aerului este cea mai importantă componentă a răcirii pasive. Ea accentuează răcirea prin creșterea evaporării. O viteză a aerului de 0,5 metri/secundă echivalează cu o scădere a temperaturii cu 3 grade Celsius, la o umiditate relativă de 50%.
Orientarea
Orientarea clădirii trebuie să asigure încălzirea spațiului interior iarna și prevenirea supraîncălzirii vara.
Orientarea clădirii poate asigura deschideri mari în calea curenților naturali de răcire și deschideri mici pe fațada opusă, care să creeze fluxul de aer transversal prin casă.
Spațiile interioare deschise asigură o bună ventilare transversală. Este indicat să practicăm deschideri, fante, orificii în anumiți pereți interiori, pentru o mai bună circulație a aerului. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru protejarea acestor deschideri, pentru asigurarea intimității ocupanților.
Uși și ferestre
Se utilizează ferestre cu suprafață mare de deschidere și uși care se deschid în întregime pentru accesul curenților naturali de răcire.
Tâmplăria simplă este mai eficient folosită dacă ferestrele sunt amplasate pe fațada expusă curenților naturali, iar jaluzelele lucrează mai eficient dacă se află pe suprafața opusă. Jaluzelele lucrează cel mai bine în zonele unde curenții naturali de aer au frecvență mai mare.
Micile ferestre de la verandă nu lucrează eficient. Ferestrele și ușile exterioare, chiar dacă se deschid larg, trebuie să asigure o bună etanșare atunci când sunt închise, pentru a evita pierderile de căldură pe timpul iernii.
Trebuie evitate foliile reflexive aplicate pe geamuri deoarece reduc fluxul de căldură și intensitatea luminii care pot pătrunde pe timpul iernii.
