Cu toate că suntem departe de temperaturile negative care se înregistrau în urmă cu zece-cinsprezece ani, sistemele energetice europene încep să tremure încă de la jumătatea ultimei luni de iarnă. Germania utilizează din plin centralele pe cărbune în lipsa vântului din Marea Nordului, Marea Britanie și țările central europene anunță investiții masive în energia nucleară, iar Rusia continuă să exporte gaze în Europa fie prin intermediul conductelor din Balcani, fie sub formă de gaze lichefiate. Liniștea aparentă a Europei legată de depășirea crizelor energetice pare să se zdruncine din nou cum temperatura de afară coboară cu câteva grade.
România nu stă nici ea mai bine, dimpotrivă, importă masiv energie electrică la orice interval de consum, în plus se confruntă cu o problemă majoră în ceea ce privește aprovizionarea cu gaze. Producția internă și extracția de gaze din depozite nu mai reușesc să acopere consumul, în ciuda faptului că la începutul anotimpului rece depozitele de gaze erau pline în proporție de peste 100%. Nu ne amintim ca în ultimii ani extracția de gaze din depozite să fi fost atât de mare cum a fost în această iarnă, cu toate că temperaturile lunii decembrie și ianuarie au fost mult peste media normală acestei perioade. Ministerul Energiei a dat din colț în colț când a fost solicitat să dea un răspuns vizavi de consumul de gaze din depozite și a lăsat să se înțeleagă că vom trece cu bine zilele de frig care vor urma, cu speranța că din 17 februarie vremea se va încălzi din nou. Și dacă nu se încălzește?
Conform datelor Asociației Operatorilor de Înmagazinare gaze Naturale din Europa – GIE, în data de 10 februarie 2025, pe baza datelor înregistrate în teren în 8 februarie 2025, la nivelul Europei gradul mediu de umplere a depozitelor este de 49,02%. România cu 40,90% se găsește pe locul 14 în rândul țărilor din UE în fața unor țări ca Belgia, Croația, Olanda, Franța.
”Gazele naturale care se găsesc în depozite sunt gaze înmagazinate în ultimii 3 ani. Fiecare an în care gazele stau în depozite adaugă la prețul gazelor naturale, tarifele de înmagazinare, scumpind aceste gaze. Astfel, dacă o parte din aceste gaze au fost injectate în anul 2022 la un preț mediu plafonat de achiziției din acel an de 0,45 lei/kWh și adaugăm 3 tarife de înmagazinare supterană aferente celor 3 ani, costul acestor gaze ar ajunge la clientul final la un preț de 0,77 lei/kWh (prețul gazelor din import ajunge în prezent la 0,4 lei/kWh). Pentru a se evita acest lucru care s-ar răsfrânge asupra consumatorului se impune ca depozitele să se golească în fiecare an, astfel nu se crează presiune pe creșterea prețurilor la consumatorul final datorită înmagazinării gazelor naturale, mai mult decât o impun condițiile tehnologice și strategice. În același timp umplerea anuală la nivelul capacității maxime a depozitelor și golirea acestora determină scăderea tarifelor de înmagazinare și implicit a prețurilor gazelor la consumatorul final. Spre exemplu ca urmare a creșterii gradului de umplere a depozitelor de la cca. 80% la 100%, tarifele de rezervare de capacitate de înmagazinare au scăzut pentru principalul operator de înmagazinare gaze naturale din România cu 14%.
Îngrijorarea în prezent față de golirea depăozitelor de înmagazinare are totuși o explicație. Aceasta se datorează extragerii neuniforme a gazelor din diferitele depozite de înmagazinare existente în România. Astfel, sunt depozite care s-au golit aproape integral și altele care sunt încă pline. Această situație este ceea care crează îngrijorarea. Respectiv Depozitul de înmagazinare Bilciurești care este cel mai mare depozit din România și amplasat în apropierea zonei cu cel mai mare consum de gaze din România, are un grad de umplere de doar 23,8% în data de 8.02.2025 conform datelor GIE, în timp ce depozitul de înmagazinare Sărmășel (al doilea ca mărime din România) are un grad de umplere de 55,1%”, anunță Asociația Energia Inteligentă.
Cu numai două luni înainte de o presupusă liberalizare a pieței în România, prețurile la energie și gaze au început să crească anunțând o adevărată explozie de la 1 aprilie. Curentul se vinde deja, pentru anul viitor cu peste 600 de lei/MW, în timp ce prețul gazelor naturale tranzacționat la Bursa Română de Mărfuri a urcat la 413 lei/MWh, o creștere enornă, de 23%, de la o zi la alta, în condițiile în care prețul gazelor tranzacționate zilele trecute a fost de 337 de lei/MWh. Și este doar începutul.
După o luptă îndelungată cu facturile mari, inflaţia ridicată şi scăderea activităţii industriale provocată de criza energetică din 2022, Europa este în pragul unei noi crize energetice care ar putea declanşa noi probleme economice, transmite Bloomberg, conform Agerpres. Preţurile de referinţă la gaze au crescut luni cu 5,4%, până la 58,75 euro pentru un Megawat-oră. Este vorba de cel mai ridicat preţ înregistrat după luna februarie 2023, în condiţiile în care cotaţiile futures au crescut timp de patru săptămâni consecutive.
Depozitele de gaze din Europa se golesc rapid în această iarnă şi nu există stimulente economice pentru ca marile companii de utilităţi, precum Uniper sau Eni, să-şi facă rezerve de gaze la preţurile actuale. În consecinţă, s-au înmulţit îngrijorările cu privire la stocarea de gaze în vara acestui an, precum şi cu privire la aprovizionarea cu gaze în iarna care va veni. Datele referitoare la gradul de umplere a depozitelor de gaze au devenit cifre cruciale, iar decidenţii sunt îngrijoraţi pentru că Europa a început să se bazeze mai mult pe surse intermitente de energie, precum vântul. Însă absenţa vântului în această iarnă, cumulată cu vremea friguroasă şi pierderea tranzitului gazelor ruseşti prin Ucraina de la începutul anului, au forţat ţările europene să recurgă gazele din depozite.
Un raport al ICIS estimează că în luna februarie 2025, consumul de gaze al Europei ar urma să fie cu 17% mai mare decât în luna februarie 2024, ca urmare a cererii din sectoarele rezidenţial şi comercial. Şi iarna nu a trecut încă: Europa de Nord-vest se pregăteşte pentru vremea geroasă din zilele următoare, ceea ce va majora şi mai mult cererea de încălzire, va goli şi mai mult depozitele şi va alimenta şirul de creşteri de preţuri. “Riscul ca Uniunea Europeană să intre în primăvară cu un grad redus de umplere a depozitelor a crescut în ultimele săptămâni. Nu doar cotaţiile pentru luna următoare au crescut dar au crescut şi preţurile pentru calendarul 2026-2027”, spune Arne Lohmann Rasmussen, analist şef la Global Risk Management.
În concluzie, se anunță o nouă criză energetică?
