Dumitru Chisăliță (AEI): Liberalizarea fără transparență transformă factura într-un exercițiu de decodare

Într-o opinie recentă referitoare la viitorul pieței de energie, Dumitru Chisăliță, Președinte Asociația Energia Inteligentă (AEI), a spus că „prețul gazelor nu mai este o cifră, este un exercițiu de decodare”. 

Expertul avertizează că, după data de 1 aprilie 2026, consumatorul casnic din România riscă să nu intre într-o piață cu adevărat liberalizată, ci într-una opacă, unde compararea corectă a ofertelor devine un proces extrem de complex, accesibil doar celor inițiați.

Analiza ofertelor furnizorilor de gaze arată o realitate îngrijorătoare privind transparența instrumentelor de protecție a consumatorului. Deși comparatorul de oferte al ANRE este gândit să ajute cetățenii, acesta riscă să devină o sursă de confuzie. Multe dintre ofertele care produc efecte comerciale după 1 aprilie 2026 nu apar în căutările pe comparator dacă au fost publicate înainte de această dată.

Chisăliță a subliniat că „consumatorul vede o listă, dar nu o listă completă. Iar o comparație făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare”. Astfel, piața se transformă dintr-una bazată pe concurență reală într-un puzzle comercial unde prețul final este mascat de arhitectura complexă a ofertei.

După eliminarea mecanismelor actuale, furnizorii nu vor mai concura exclusiv prin tariful exprimat în RON/kWh. Gazul va veni la pachet cu abonamente zilnice, servicii de asistență tehnică sau revizii „gratuite”. Deși pachetele de tip „gaz plus servicii” pot părea atractive, ele sunt avantajoase doar dacă utilizatorul are nevoie de acele servicii în mod cert în următoarele 12 luni.

În caz contrar, aceste accesorii devin costuri mascate. 

Șeful AEI a spus că „piața, foarte rațional, a înțeles acest lucru și a mutat competiția din zona transparenței în zona ambalajului”. 

Majoritatea clienților caută cel mai mic preț, dar fără o standardizare a modului de prezentare, aceștia pot ajunge să plătească facturi anualizate mult mai mari.

Tabelul de mai jos prezintă o sinteză a ofertelor analizate de AEI, evidențiind variațiile majore de preț în funcție de furnizor, zona geografică și tarifele de distribuție aplicate:

Analizând datele de mai sus, se observă că cea mai mică ofertă (Nova Power) se situează cu 2% sub prețul plafonat în zona București (61 de euro/MWh), în timp ce oferta cea mai scumpă (Entrex Service) urcă până la 92 de euro/MWh în zonele cu tarife de distribuție mari, precum Câmpulung Moldovenesc sau Vatra Dornei.

Problema principală nu este procesul de liberalizare în sine, ci lipsa de lizibilitate a pieței. O piață funcțională ar trebui să permită consumatorului să înțeleagă costurile fără a fi nevoie de consultanță specializată.

Chisăliță a spus că „în lipsa unei standardizări reale a modului de prezentare a ofertelor, prețul gazelor nu va mai fi o cifră, ci un test de răbdare, competență și atenție”. 

În acest context, expertul consideră că renunțarea la eliminarea bruscă a plafonului fără măsuri de transparență compensatorii este o decizie salutară pentru protecția populației.