Pe fondul temperaturilor de vară tot mai ridicate, locuințele noastre devin adevărate „cuptoare”. Energy Magazine a discutat cu Ionuț Chețe, unul dintre cei mai buni experți din România în domeniul eficienței energetice a clădirilor, pentru a afla cum putem să avem facturi cât mai mici pentru răcirea locuinței. Acesta a explicat de ce se supraîncălzesc clădirile și cum să ne „reparăm” locuințele, astfel încât să ne asigure confortul termic dorit. De asemenea, ne-a împărtășit câteva exemple din experiența practică din teren, cu infiltrații de căldură măsurate prin aparatul de termoscanare.
Ionuț Chețe este inginer specializat pe eficiența energetică pentru clădiri la Universitatea Politehnică Göteborg din Suedia. Este, de asemenea, proiectant de case pasive (Passivhuscentrum Suedia), operator autorizat echipamente termografice, trainer eficiență energetică pentru clădiri, proiectant nZEB în România, operator autorizat echipament pentru testarea etanșeității Blower Door.
În portofoliul său se numără eficientizarea energetică a peste 120 locuințe unifamiliale, a 3 școli, 4 cămine studențești și 2 primării, testarea etanșeității (Blower Door) și termoscanarea a peste 200 de proiecte din România, la care se adaugă eficientizarea energetică a unei grădinițe și a peste 80 de locuințe unifamiliale din Suedia. Activitatea sa a însemnat și construirea câtorva clădiri industriale și de birouri, printre care un depozit frigorific de dimensiuni foarte mari în Suedia.
Cu o bogată experiență practică, Ionuț Chețe a răspuns întrebărilor Energy Magazine, oferind informații și sfaturi foarte utile.
Energy Magazine: Pe unde au loc cele mai mari infiltrații de căldură într-o locuință?
Ionuț Chețe: Fenomenul de supraîncălzire a locuințelor are mai multe cauze printre care se pot enumera:
– Izolarea insuficientă, fie că vorbim despre pereți exteriori, planșee de terase circulabile sau necirculabile, mansarde sau șarpante;
– Suprafețe vitrate neumbrite pe sud și vest, fațade cu expunere sudică sau vestică insuficient izolate sau neizolate sau care sunt finisate cu materiale absorbante de căldură. Aici putem include și culoarea acestora, care are un impact major (culorile mai închise absorb mai multă căldură).
– O clădire slab etanșată și neventilată mecanic se poate supraîncălzi foarte ușor și poate genera un disconfort termic uriaș din cauza umidității relative în exces și a faptului că prin toate zonele neetanșe se va infiltra aerul cald. Dacă facem referire la ferestre neetanșate corespunzător, unde fațada poate să ajungă și la 50-60 grade Cesius, este ușor de înțeles că acel aer se va infiltra în locuință, supraîncălzind acele zone într-un timp foarte scurt.
– Lipsa spațiilor verzi din jurul locuințelor poate duce la un disconfort termic uriaș în locuință dacă este coroborată și cu lipsa etanșeității clădirii.
În general, în locuințele din România găsim în proporție de 70-80% o combinație între toate cauzele de mai sus, fie că vorbim despre clădiri vechi sau despre clădiri noi. Am văzut foarte multe clădiri reabilitate termic din fonduri publice sau private în ultimii ani la care nu se ține cont de aceste lucruri. Multe dintre acestea aveau un rezultat bun la testul de etanșeitate (Blower Door), dar nu erau prevăzute cu sistem de ventilare, iar despre umbrire nici măcar nu se discutase în faza de proiectare.
Aceste clădiri au ajuns și la 85% umiditate relativă în interior, deci discutăm despre niște clădiri reabilitate termic și totuși bolnave.
Energy Magazine: Care sunt cele mai importante lucrări de renovare / investiții ce trebuie efectuate pentru a reduce necesarul de răcire și a avea facturi mai mici?
Ionuț Chețe: Orice investiție sau renovare trebuie să plece de la o analiză detaliată făcută în teren. Eu personal, în cazul renovărilor merg să termoscanez clădirea și să testez etanșeitatea clădirii. În timpul acestor analize, observ mai mulți factori care pot să influențeze pozitiv sau negativ renovarea și am posibilitatea să adaptez procesul de renovare în funcție de condițiile reale din teren.
În primul rând o clădire trebuie să fie suficient izolată termic în funcție de zona climatică în care se află și în funcție de poziționarea acesteia. Pe lângă izolarea termică, este necesar să obținem și o clădire etanșă, pentru a ne asigura că aerul cald/rece din exterior nu se înfiltrează prin toate zonele neetanșe.
Aceste lucrări se pot verifica doar cu ajutorul testului de etanșeitate cu ușa suflantă (Blower Door). Încă din faza de proiect trebuie să se țină cont de umbrire fie prin echipamente de umbrire, fie prin asigurarea umbririi la exterior cu ajutorul plantelor bogate în frunze pe timp de vară, pe care iarna le pierd și cu ajutorul cărora vom beneficia de încălzirea pasivă a locuinței în zilele friguroase, dar însorite.
Este foarte important ca umbrirea să se facă din exteriorul clădirii. Draperiile sau jaluzelele interioare ajută parțial prin reducerea radiației solare în interior, dar fața interioară a tâmplăriei este deja supraîncălzită și funcționează ca un radiator.
Nu în ultimul rând, orice clădire nouă sau renovată trebuie prevăzută cu un sistem de ventilare cu recuperare de căldură. De cele mai multe ori, vara sunt pornite instalațiile de răcire, iar, așa cum recomandă toți producătorii, ferestrele stau închise, făcând imposibilă ventilarea locuinței. Acest lucru duce într-un timp foarte scurt la scăderea calității aerului din interior și deci a calității vieții. Sistemele de ventilare mecanică vor asigura necesarul de aer proaspăt și evacuarea celui viciat în mod controlat.
Sistemele de răcire se dimensionează în funcție de izolarea clădirii, de aporturile interioare de căldură și obligatoriu în funcție de gradul de umbrire atât din suprafețele vitrate, cât și a pereților exteriori. De obicei dimensionarea se face în magazin împreună cu vânzătorul în funcție de suprafață. Acest tip de dimensionare este de cele mai multe ori greșit și aparatele de climatizare merg fără oprire și deci consumul de energie pentru răcire este unul uriaș.
Energy Magazine: Ce economii de costuri în facturi se pot obține prin astfel de intervenții?
Ionuț Chețe: În general necesarul pentru răcire scade cu peste 30% după o renovare normală unde s-a ținut cont de sfaturile unui specialist. La o renovare unde sunt calculate toate detaliile enumerate mai sus și unde s-au făcut și verificările lucrărilor de izolare și etanșare, necesarul pentru încălzire/răcire scade cu peste 70%. În multe dintre cazuri, acolo unde există și umbrirea necesară alături de toate celelalte intervenții, beneficiarii nu mai au nevoie de sistem de răcire, reușind cu ajutorul centralelor de ventilare să răcească aproape pasiv locuința în timpul nopții sau cu un consum foarte mic.
Energy Magazine: Care este rolul răcirii prin soluții naturale / verzi?
Ionuț Chețe: Există mai multe variante de răcire pe care le putem numi verzi, mai ales dacă energia consumată pentru răcire provine din surse regenerabile. Observăm o creștere importantă de prosumatori la nivel național și cu siguranță aceștia își pot asigura răcirea locuințelor în timpul zilei doar din energia produsă de soare. Dacă locuință respectivă este izolată suficient, etanșă și beneficiază de un sistem de ventilare mecanică, cu siguranță nu mai are nevoie de răcire și în timpul nopții și atunci putem spune că soluția de răcire este prietenoasă cu mediul.
Încă de anul trecut am remarcat un bloc de locuințe din Constanța, primul la standard nZEB din țară din câte știu eu, care beneficiază de răcire centralizată cu ajutorul unei pompe de căldură apă-apă. Am avut acces la graficele de consum de vara trecută și am fost plăcut surprins când am văzut că au avut un consum foarte mic pentru răcirea tuturor apartamentelor din bloc, iar într-o proporție foarte mare aceste consumuri au fost acoperite din surse regenerabile așa cum este apa din puțuri și sistemul fotovoltaic instalat.
Energy Magazine: Care sunt diferențele de consum electricitate pentru răcire, în funcție de zonele climatice (I-V) în care este împărțită România?
Ionuț Chețe: Am putea spune că diferențele sunt mari dacă ne uităm pe harta cu zonele climatice. În realitate lucrurile nu mai stau chiar așa. Există un număr de ore de răcire pentru fiecare zonă climatică în principiu și de obicei acesta este luat în calcul. De curând am fost într-o localitate din zona climatică IV și mi s-a părut foarte cald. Erau 32 de grade Celsius la ora 11. Am întrebat dacă este o temperatură normală vara în acea zonă și mi s-a răspuns că de obicei la sfârșitul lunii Iulie ajungeau la un maxim de 25 grade Celsius. Brusc am început să discutăm despre echipamente de răcire, pe care încă nu le vedem instalate peste tot în aceste zone așa cum le vedem în zona climatică I sau II.
Deci la nivel teoretic consumurile de energie pentru răcire sunt mult mai mici în zonele climatice IV și V comparativ cu alte zone, dar sunt sigur că dacă nu se vor lua măsuri de izolare, etanșare și umbrire, aceste consumuri vor crește în fiecare an.
Sunt sigur că o familie din zona climatică IV care a suferit de căldură în luna iunie deja se gândește să achiziționeze un sistem de răcire fără să se gândească la investiții în izolare, etanșare și umbrire. De multe ori un trandafir, o glicină pot să reducă temperatura fațadei și cu 20 grade Celsius, iar în zonele de munte, unde noaptea este ceva mai răcoare, să fie suficientă răcirea pasivă, fără alte investiții în sisteme de climatizare. O investiție obligatorie ar trebui să fie în sistemul de ventilare pentru toate clădirile, nu numai pentru cele nerezidențiale.
Energy Magazine: Care sunt diferențele de consum electricitate pentru răcire, în funcție de clasa de eficiență energetică a locuinței?
Ionuț Chețe: În funcție de clasa de eficiență energetică consumurile sunt clar diferite. Un exemplu simplu este acela că într-o casă eficientă energetic avem vara maxim 26 grade Celsius fără să pornim răcirea și vrem să aducem clădirea la 25 grade Celsius. Dacă umiditatea relativă este în parametrii normali, consumul de energie pentru scăderea cu un grad Celsius nu o să fie foarte mare.
În schimb, dacă vorbim de o clădire ineficientă energetic, atunci temperatura în interior depășește 32 grade Celsius, așa cum am măsurat de curând într-o locuință și umiditatea relativă, peste 75%. Pentru a aduce această locuință la temperatura de 25 grade Celsius și 55% umiditate relativă, sistemul de răcire o să funcționeze foarte mult și deci costurile pentru răcire sunt foarte mari.
CAZUL 1. În imagine avem o fațadă neumbrită, unde se pot citi valori între 40 și 66 grade Celsius. Temperatura cea mai ridicată este pe zona de culoare gri.
CAZUL 2. Impactul radiației solare prin suprafețele vitrate neumbrite asupra pardoselii. În imagine este vorba despre o pardoseală din parchet melaminat. Temperatura era cu mult mai mare dacă era vorba de o pardoseală ceramică sau din piatră naturală, generând astfel supraîncălzirea camerei respective.
CAZUL 3. În imagini se poate vedea o fațadă izolată neumbrită de culoare gri. În zonele umbrite se poate observa o diferență de temperatură de peste 20 grade Celsius. Temperaturile foarte mari de pe fațadă duc la supraîncălzirea clădirii. Din acest motiv este necesar ca stratul izolator să fie suficient de gros chiar și pentru a proteja clădirea de supraîncălzire, nu numai de frig.
CAZUL 4. Temperatura învelitorii din țiglă metalică ajunge ușor la peste 70 de grade Celsius în timpul verii. De aceea este foarte important cum se izolează mansardele și planșeele peste ultimul nivel. O izolare cu 10-15 cm nu ajută clădirea împotrivă supraîncălzirii. Sunt necesare grosimi mult mai mari de termoizolație pentru asigurarea confortului, dar și pentru facturi mai mici la energie.
CAZUL 5. O fațadă sudică umbrită parțial, pe care se pot observa diferențele de temperatură în funcție de culorile fațadei și în funcție de umbrire. Se pot observa diferențe de temperatură de peste 20 grade Celsius.
Aparatul de aer condiționat poate aduce facturi duble la electricitate
Aparatul de aer condiționat este printre cei mai importanți consumatori de energie electrică, a declarat, pentru Energy Magazine, Alexandru Mureșan – CEO Renergia.
„După cum bine știm, România este împărțită în cinci zone climatice prin urmare necesarul de răcire într-o gospodărie variază în funcție de poziționarea geografică. De asemenea, consumul de energie electrică a aparatului de aer condiționat este direct dependent de tipul clădirii în care locuim (bloc, casă), etajul, numărul de locatari și bineînțeles de numărul consecutiv de zile calde (inerția termică a clădirii care joacă un rol important)”, a explicat Alexandru Mureșan.
Echipa Renergia a făcut o serie de modelări și măsurători la nivelul unor gospodării, iar concluziile sunt următoarele:
– În zonele climatice 1 și 2 (București, Timișoara) a constatat o dublare a facturii la energie electrică în lunile de vară, în special în luna iulie și august. Cu excepția acestor două luni, în celelalte luni calde creșterea variază de la 25% până la 75%, în funcție de caracteristicile mai sus menționate.
– În zona climatică 3 (Cluj-Napoca, Sibiu) media de temperatură este mai scăzută comparativ cu zona 2, prin urmare impactul pe care aparatul de aer condiționat îl are în facturi la energie electrică este mai redus. Conform calculelor realizate de echipa Renergia, în perioada verii factura poate crește cu până la 50%.
Pentru cei care nu au aparate de aer condiționat, ca modalități alternative de răcire sunt: închiderea ferestrelor în timpul zilei și utilizarea draperiilor dedicate; ventilarea naturală prin deschiderea simultană a ferestrelor.
NOTĂ: Acest articol a fost publicat în cel de-al doilea număr al revistei ENERGY MAGAZINE. Descoperă și alte subiecte utile și interesante în revista disponibilă la toate punctele de difuzare a presei din țară (ex: Inmedio).
SURSĂ FOTO principală: Pixabay.com
