Conflictul dintre Israel și Iran pun pe jar țările lumii, care se așteaptă la o creștere a prețului petrolului, dacă acest război va degenera într-unul regional sau chiar international. În contextual în care Uniunea Europeană intenționează să renunțe în totalitate la importurile de hidrocarburi din Rusia, este foarte probabil să asistăm la o nouă criză energetică în viitorul apropiat.
Totuși, deocamdată, Bruxellesul încearcă să calmeze spiritele într-un moment în care Orientul Mijlociu fierbe, iar cotațiile petrolului sar de la o oră la alta. Comisia Europeană a transmis luni că, în pofida tensiunilor din regiune și a volatilității de pe piețele energetice, securitatea aprovizionării cu petrol a Uniunii Europene nu este, deocamdată, amenințată.
Declarația vine din partea Annei-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Comisiei pentru Energie, care a precizat că „nu are un impact asupra securităţii energetice a UE, deocamdată”. Asta nu înseamnă că Bruxellesul stă cu mâinile în sân. Din contră — se pregătește. Cu ochii pe evoluțiile din regiune, oficialii europeni vor să transmită clar că Uniunea nu este dependentă de Iran și că, în caz de criză, poate rezista.
Rezervele sunt modeste
Comisia Europeană insistă că statele membre sunt „bine pregătite” pentru eventuale perturbări în aprovizionare. Mai exact, au suficiente rezerve strategice pentru a acoperi o perioadă de 90 de zile, în conformitate cu reglementările europene.
„Nu importăm petrol din Iran. Este o situație pe care o urmărim foarte, foarte atent”, a adăugat Itkonen, care a evitat totuși să comenteze asupra fluctuațiilor de preț sau a piețelor, semn că, dincolo de calmul afișat, neliniștea persistă în fundal.
Ruptură totală față de Rusia
În paralel, Comisia pregătește măsuri ferme în ce privește relația energetică cu Rusia. Marți, Executivul european urmează să prezinte un set de instrumente juridice menite să permită ruperea contractelor în vigoare cu Moscova și interzicerea semnării unora noi pentru a elimina complet gazele rusești din mixul energetic european până în 2028. O țintă cu miză geopolitică uriașă, în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Uniunii de a-și reduce dependența de resursele provenite din state ostile.
