Rețeaua de “e-benzinării” din România prinde viteză

Scris de Ovidiu Posirca | 29 July, 2024

Investitorii în rețeaua de „e-benzinării” din România mizează pe o creștere a infrastructurii de încărcare pentru mașini electrice în anii următori, în condițiile în care la nivel național existau aproape 2.800 de puncte de încărcare la finalul anului 2023.

România a lansat și propria hartă a punctelor de încărcare pentru vehiculele electrice la începutul primăverii, iar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susținea că obiectivul inițiativei este de a asigura printre altele o experiență cât mai fluidă pentru utilizatorii mașinilor electrice.

La mijlocul lunii aprilie 2024, portalul stațiilor de încărcare pentru mașini electrice cuprindea 778 puncte înregistrate în România, dintre care aproape jumătate în București. Platforma este dezvoltată de Ministerul Energiei, în colaborare cu Asociația Națională de Mobilitate Electrică, Asociația Municipiilor din România, Uniunea Consiliilor Județene din România și Asociația Comunelor din România.

Comparativ, datele Observatorului European pentru Combustibili Alternativi (EAFO) arată că infrastructura de încărcare electrică a vehiculelor din România număra 1.817 de puncte de încărcare prin curent alternativ (AC) la finalul anului 2023 și 906 de curent continuu (DC).

„În România, 42.000 de maşini electrice se aflau în circulaţie şi doar anul trecut au fost înmatriculate 16.800, în creştere de 35% faţă de anul 2022”, potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja.

În ultimii ani, s-a observat o creștere atât a numărului de mașini electrice și hibride, cât și a susținerii din partea guvernului și a UE atât pentru stimularea tranziției către astfel de mașini, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare. Printre acestea se numără proiectele Rabla și Rabla Plus, reducerea impozitelor pentru beneficiarii de mașini plug-in hibrid și full electric și Ordinul ANRE 103/2022 privind racordarea la rețelele electrice de interes public a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice.

„Investițiile în această piață au fost până acum semnificative, cu contribuții atât din sectorul public, prin fonduri și subvenții, cât și din cel privat. În continuare, ele trebuie nu doar menținute, ci accelerate pentru a oferi actualilor și viitorilor posibili clienți un grad sporit de confort și o experiență comparabilă cu cea din sectorul tradițional”, a explicat Andreea-Dana Popescu, reprezentant PPC blue, pentru Energy Magazine.

PPC blue estimează că cererea pentru stații de încărcare va avea un trend ascendent, datorită creșterii vânzărilor de mașini electrice. Aceste creșteri sunt susținute și de obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, precum și de îmbunătățirea infrastructurii de încărcare și atingerea unor praguri accesibile din punct de vedere al prețului al tehnologiilor existente în domeniu.

De exemplu, OMV Petrom nota în raportul privind rezultatele din T4 2023 că are ca scop accelerarea extinderii rețelei de încărcare a autovehiculelor electrice în regiune, având ca ambiție un număr de aproximativ 1.000 de puncte de încărcare. Compania a continuat anul trecut să investească în stații de încărcare a vehiculelor electrice în cadrul rețelei de benzinării.

„Prognoza pentru 2024 indică o accelerare a cererii pentru stațiile de încărcare electrice, stimulată în parte de inițiativa guvernamentală Electric Up 2. Acest impuls financiar este așteptat să genereze o creștere de 30-40% în cereri și vânzări, subliniind un trend ascendent și o adaptare rapidă a pieței la noile tehnologii ecologice”, a explicat Remus Hațegan, Director Executiv PROMELEK XXI, pentru Energy Magazine.

Lansat la finalul iernii trecute, programul Electric Up 2 include un ajutor de minimis în sumă maximă de 150.000 euro /beneficiar, reprezentând maxim 75% din valoarea cheltuielilor eligibile. Restul reprezintă confinanțare din surse proprii ale beneficiarului.

Inițiativa se adresează întreprinderilor mici şi mijlocii şi domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp şi 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul energetic naţional. Totodată, finanțarea poate fi folosită și pentru investiții în staţii de reîncărcare de minimum 22kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in.

Investiții suplimentare necesare în distribuția de energie electrică

Remus Hațegan punctează că România are un potențial vast pentru dezvoltarea infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice, cu scopul de a îndeplini obiectivele UE privind mobilitatea sustenabilă.

Obiectivele privind mobilitatea sustenabilă se încadrează în viziunea Europei de a deveni primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor până în 2050. De altfel, la nivelul UE există legislație privind infrastructura de combustibili alternativi.

Potrivit obiectivelor UE, începând cu anul 2025 trebuie instalate stații de încărcare cu capacitate de cel puțin 150 kW pentru mașini și dube la fiecare 60 de kilometri pe principalele coridoare de transport ale UE, parte din rețeaua TEN-T.

Totodată, începând cu același an va intra în vigoare obligativitatea de a avea stații de încărcare cu capacitate de cel puțin 350 kW tot pe rețeaua de drumuri TEN-T pentru vehiculele de mare tonaj.

Reprezentanta PPC blue punctează că rețelele de încărcare a mașinilor electrice nu se pot dezvolta separat de rețelele de distribuție ale energiei electrice.

„Există această dependență directă între cele două, iar dacă investițiile în rețelele de distribuție ale energiei nu sunt susținute și accelerate, acestea nu vor putea acomoda cererea care vine din zona de mobilitate electrică”, a explicat aceasta.

Mai mult, factorii economici, cum ar fi prețurile la combustibilii tradiționali versus energie, stimulentele pentru tehnologiile curate, precum și accesul la informații vor avea un impact semnificativ asupra vitezei de tranziție către mobilitatea electrică.

„Piața devine din ce în ce mai competitivă și în România, corelată cu creșterea numărului de mașini electrice, precum și cu oportunitatea de a crea coridoare europene pentru mobilitatea electrică care tranzitează țara noastră. Într-adevăr, a existat suport în partea de tranziție, dar este esențial să se continue investițiile și să se îmbunătățească reglementările pentru a menține și crește competitivitatea pieței. Alte piețe din regiune sunt mai active în promovarea mobilității electrice, ceea ce înseamnă că România trebuie să-și consolideze continuu strategiile pentru a rămâne atractivă pentru investitori și utilă pentru investitori și utilă pentru consumatori”, a mai spus Andreea-Dana Popescu.

Statisticile relevă că în Europa Centrală și de Est (ECE), Polonia este cea mai mare piață, cu peste 5.000 de puncte de încărcare. Cehia și Ungaria sunt alte state cu o infrastructură de încărcare în creștere continuă. La polul opus se află Bulgaria, care are puțin peste 1.500 de puncte de încărcare.

La nivelul UE s-a depășit deja borna de jumătate de miliard de puncte de încărcare și dezvoltarea infrastructurii de mobilitate va atrage noi investiții în această zonă. De această infrastructură beneficia la finalul anului trecut un număr de 4,6 milioane de vehicule electrice pe baterii și 3,4 milioane de vehicule de tip plug-in hybrid, potrivit EAFO.

Tabel 1: Puncte de încărcare mașini electrice în regiune*