Piața petrolului traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dacă tensiunile din Orientul Mijlociu și din zona Golfului Persic au readus în prim-plan riscul unor perturbări ale aprovizionării mondiale, reacția cotațiilor internaționale a rămas, până în prezent, surprinzător de moderată, se arată într-o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă.
Brent continuă să oscileze în jurul nivelului de 84-86 dolari/baril, semn că investitorii consideră încă faptul că există suficiente mecanisme capabile să amortizeze un șoc imediat asupra ofertei mondiale.
Totuși, diferența față de începutul anului este una esențială. Dacă în primele luni piețele aveau încredere că orice perturbare poate fi compensată rapid prin utilizarea rezervelor strategice și prin redirecționarea fluxurilor comerciale, astăzi aceste mecanisme sunt considerabil mai slăbite.
Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pieței sunt mai reduse decât în urmă cu doar câteva luni. În același timp, traficul prin Strâmtoarea Ormuz continuă să reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comerțului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol și aproape o cincime din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate tranzitează această rută maritimă. Orice perturbare, chiar și temporară, produce imediat creșteri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare și ale tarifelor de transport.
Acesta este motivul pentru care piața începe să privească riscul geopolitic nu doar ca pe o amenințare temporară, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus în prețul fiecărui baril.
„În această săptămână, nu estimez modificări importante ale prețurilor la benzină și motorină în România. Media cotațiilor internaționale ale petrolului din ultimele săptămâni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajustări vizibile la pompă”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
În situația în care conflictul continuă în următoarea lună, atenția investitorilor se va muta dinspre declarațiile politice către disponibilitatea fizică a petrolului. Dacă exporturile iraniene rămân limitate, dacă traficul prin Ormuz continuă să fie perturbat și dacă nu apare un progres diplomatic credibil, intervalul de 90-100 USD/baril devine unul plauzibil. Este și perioada în care numeroase bănci de investiții avertizează că piețele pot începe să reacționeze accelerat dacă perturbările persistă.
Pentru România contează însă o ecuație mult mai complexă
Potrivit specialistului, cea mai mare greșeală este să privim exclusiv evoluția petrolului. Pe consumatorul român îl afectează întregul lanț economic: prețul petrolului → cursul USD/RON → costurile de rafinare și transport → accize → TVA → prețul final la pompă.
România importă petrol și produse petroliere tranzacționate aproape exclusiv în dolari. Prin urmare, fiecare apreciere a monedei americane majorează automat costurile importatorilor, chiar dacă petrolul rămâne la același nivel.
În plus, mai mult de jumătate din prețul plătit la pompă este reprezentat de taxe. Din acest motiv, o creștere de 10% a petrolului nu produce automat o creștere de 10% a carburanților. Însă atunci când petrolul și dolarul cresc simultan, efectele se cumulează și se transmit rapid către consumatorul final.
Analiza pornește de la trei ipoteze:
- Brent urcă gradual spre intervalul 95-110 USD/baril;
- cursul USD/RON se apreciază de la aproximativ 4,5-4,6 lei către 4,6-4,8 lei pe fondul creșterii aversiunii globale față de risc;
- autoritățile române nu introduc noi scheme de compensare și nu reduc taxele aplicate carburanților.
Cum ar putea evolua prețul carburanților în România
Scenariul cel mai probabil presupune un Brent între 95 și 105 USD/baril și un curs USD/RON în intervalul 4,6-4,7 lei/USD.
În acest scenariu, în următoarele două săptămâni benzina ar putea urca către 8,75-8,80 lei/litru, iar motorina către 9,60-9,70 lei/litru.
În aproximativ o lună, benzina ar putea ajunge în intervalul 9,00-9,10 lei/litru, în timp ce motorina ar putea fi comercializată la un preț între 9,90 și 10,00 lei/litru.
Dacă tensiunile persistă timp de două luni, estimarea AEI indică valori de aproximativ 9,10-9,40 lei/litru pentru benzină și 10,05-10,25 lei/litru pentru motorină.
Motorina va continua, cel mai probabil, să rămână mai scumpă decât benzina. Europa este structural deficitară la distilate medii, iar cererea pentru motorină rămâne ridicată atât în transporturi, cât și în industrie.
Dolarul poate deveni factorul decisiv
În opinia AEI, piața subestimează impactul cursului valutar. Dacă petrolul crește cu aproximativ 20%, iar dolarul se apreciază simultan cu încă 8-10% față de leu, costul exprimat în moneda națională pentru importatori poate urca cu aproape 30%, înainte de includerea costurilor logistice, comerciale și fiscale.
Citiți întreaga analiză aici.
