Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la deschiderea Energy Expo că investițiile în sectorul energetic au depășit deja suma de 14 miliarde de euro, fonduri nerambursabile din PNNR și Fondul pentru modernizare, iar dacă avem în vedere și contribuția investitorilor suma se ridică la circa 20 de miliarde de euro. Preponderent acești bani au fost orientați înspre sectorul de generare energie.
În momentul de față însă, prioritatea numărul unu este dezvoltarea interconexiunilor între țările din Estul Europei și cele din Vest, astfel încât energia ieftină produsă în Vest să poate ajunge și în țările estice. Lipsa acestor interconexiuni face ca prețul energiei în zona Balanilor să fie uneori chiar și de două-trei ori mai mare decât cel din țările vestice. Mai mult, dezvoltarea interconexiunilor contribuie la securitatea energetică a fiecărei țări.
O prioritate pentru România și o provocare în același timp rămâne dezvoltarea și modernizarea rețelelor de distribuție și transport, pentru a fi adaptate noilor investiții în mod deosebit în energia regenerabilă.
”Asigurarea finanțării necesare investițiilor în rețelele de distribuție la nivelul necesar devine o problemă structurală în România. Necesitatea accelerării investițiilor în rețele este recunoscută și la nivel european, dar spre deosebire de restul țărilor la noi constatăm o lentoare decizională. Repetăm de doi ani că avem nevoie de investiții în rețele. Nu doar noi. Și UE, și SUA discută același lucru. Diferența e că în România amânăm deciziile, iar fiecare întârziere creează blocaje care afectează întreg lanțul energetic, până la clientul final. Trebuie să acționăm cât se poate de repede ca să eliberăm resursele financiare suplimentare necesare” a menționat Dana Dărăban, Director Executiv al Federației ACUE, prezentă la evenimentul Energy Expo 2025.
Fondurile lipsesc, actualizarea reglementărilor întârzie, iar investițiile în energie verde rămân fără infrastructura modernizată necesară. Promisiunea suplimentării Fondului de Modernizare pentru investiții în sistemul de distribuție nu s-a concretizat. Este bine că se lucrează la alte scheme, dar trebuie văzute condițiile comerciale.
Cu toate acestea există două soluții clare, cu aplicabilitate imediată:
1. Introducerea tarifului binom – practicat în majoritatea statelor europene. Implementarea accelerată a tarifelor binom din 2026 asigură plata echitabilă a serviciului de către toți utilizatorii. Cu tarif binom, se introduce o logică de disponibilitate care reflectă investiția necesară pentru a asigura serviciul – nu doar consumul efectiv. Astfel, costurile infrastructurii sunt distribuite mai echitabil. ACUE susține o perioadă de tranziție astfel încât clienții să poată fi informați.
2. Încurajarea contractelor PPA pentru energia necesară acoperirii consumului tehnologic – un mecanism care ar securiza prețurile pe termen lung și ar elibera resurse financiare pentru investiții. Este o lecție pe care sper că am învățat-o în perioada de criză.
Pe lângă aceste măsuri tehnice, un alt moment crucial se apropie: 1 iulie 2025, când actuala schemă de plafonare a prețurilor ar trebui să fie înlocuită cu un mecanism mai sustenabil și mai corect – sprijin direct pentru consumatorii vulnerabili de energie, în funcție de venit.
• Schema de plafonare a prețurilor pentru toată lumea în funcție de consum a mascat prețul real iar implementarea pe termen lung creează o problemă pentru întreg sectorul energetic, implicit clienți. Prețul real al energiei este peste cel plătit astăzi de client. Diferența e suportată de furnizori, care așteaptă decontări întârziate de miliarde de lei de la stat. E un model nesustenabil.
• E nevoie de o politică socială țintită, flexibilă, nu de ajutoare universale finanțate ineficient din bugetul public.
• Startul competiției pe piața liberă este inegal, – unii furnizori intră cu datorii neîncasate de la stat. Odată reglat acest dezechilibru și pe măsură ce se așează piața, competiția reală se va face resimțită cu oferte mai multe și mai competitive în beneficiul clienților.
