Dezvoltarea puternică a inteligenței artificiale în anii ce vin anticipează o creștere spectaculoasă a cererii de energie electrică la nivel mondial. Europa, care înregistrează o oarecare rămânere în urmă, prin comparație cu SUA sau China, în domeniul AI și-a propus un plan ambițios de recuperare a terenului pierdut anunțând deja investiții de peste 200 de miliarde de euro în acest sector. Ce se va întâmpla însă cu cererea de energie, dat fiind faptul că și în momentul de față țările europene se confruntă cu un deficit major, dar mai ales cu prețuri foarte ridicate la energie?
Pe lângă multe alte lucruri în care cele mai avansate ţări ale lumii sunt într-o concurenţă acerbă, pe tărâmul capacităţilor de inteligenţă artificială e o adevărată cursă a dezvoltării de modele AI tot mai sofisticate şi mai capabile, doar că aceste abilităţi vin la pachet cu nevoia de a investi în supercomputere imense, excepţional de puternice, care să susţină infrastructura neuronală a acestor produse de inteligenţă artificială. Şi dacă înainte se vorbea de centre de date, care conţineau multiple unităţi de procesare ce puteau deservi în paralel multiple funcţii, fără a fi neapărat corelate între ele, noi centre de date sunt formate din unităţi de procesare ce devin module componente în arhitectura cumulată a marii capacităţi comune de procesare, conectate funcţional între ele, iar astfel devin efectiv un supercomputer integru. Spre exemplu, Franța a anunțat deja că un singur asemenea supercomputer va consuma o putere uriaşă de 1 GW.
Aceasta echivalează cu puterea de electricitate livrată de un reactor nuclear, iar Franţa ar aloca efectiv puterea unei centrale nucleare pentru a alimenta acest supercomputer. Coreea de Sud va merge şi mai departe de atât și anunță că puterea noului supercomputer ce urmează a fi pus în funcțiune va avea un consum de 3 GW, ceea ce echivalează cu 3 reactoare nucleare de putere medie din lume şi două dintre cele mai puternice reactoare de ultimă oră. Noul supercomputer va fi construit de o companie numită Stock Farm Road, sau SFR, fondată de mai multe entităţi precum LG şi câţiva antreprenori şi oameni de ştiinţă din Coreea de Sud. El va fi localizat în provincia Jeollanam-do, oarecum defavorizată economic acum, care va primi astfel o susţinere imensă de dezvoltare, or, investiţiile în acest supercomputer se vor cifra doar iniţial la 10 miliarde de dolari, urmând să ajungă ulterior la 35 miliarde. Încasările anuale generate se vor cifra la 3,5 miliarde de dolari, iar proiectul ar urma să genereze 10.000 de locuri de muncă.
Noul supercomputer va avea un sistem avansat de răcire, care va refolosi căldura captată în alte scopuri de eficienţă energetică, un sistem de conexiuni cu fibre optice direct cu acces naţional şi internaţional, şi va putea susţine variaţii subite de consum de energie, în funcţie de sarcinile procesoarelor. Principala funcţie a noului supercomputer va fi procesarea de date pentru viitoare modele de inteligenţă artificială, dezvoltată şi perfecţionată în Coreea de Sud, ţara dorindu-şi astfel să aibă propriile asemenea modele elaborate şi dezvoltate. Acelaşi supercomputer va putea stoca şi procesa şi date de la funcţionalităţi terţe, pe baza cărora îţi va asigura o învăţare mai rapidă şi mai profundă şi-şi va creşte abilităţile.
Întrebarea este, valabil și în cazul Europei, de unde vor lua aceste supercomputer puterea electrică necesară? Pe lângă dezvoltarea masivă a energiilor regenerabile, energia nucleară ar putea reveni în forță în multe țări ale lumii, dar acest lucru nu se poate rezolva peste noapte știut fiind faptul că investițiile în noi capacități nucleare sunt de lungă durată și foarte costisitoare.
