Comisia Europeană: Zonele rurale joacă un rol-cheie în atingerea Pactului Verde

Zonele rurale sunt actori activi în tranziția ecologică și digitală a UE și joacă un rol-cheie în atingerea Pactului Verde al Uniunii Europene, au declarat, pentru Energy Magazine, oficiali ai Comisiei Europene. Totodată, ca parte a misiunii sale centrale de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale în regiunile Europei, Comisia oferă un sprijin substanțial zonelor rurale, inclusiv din România. Direcțiile de investiții sunt numeroase, în sectoare precum energie din surse regenerabile și comunități de energie, digitalizare, mobilitate curată, sate inteligente, inovație, eficiență energetică, reducerea sărăciei energetice și adaptarea la schimbările climatice.

Mediul rural are o contribuție esențială la tranziția justă, verde și digitală, precum și la atenuarea schimbărilor climatice și a deteriorării mediului, prin promovarea conservării naturii și a biodiversității, precum și prin economia circulară. De asemenea, prin dezvoltarea energiei din surse regenerabile pe scară largă, devine un actor-cheie în asigurarea securității energetice a Uniunii.

Cum poate, însă, tranziția verde să reducă decalajele de dezvoltare foarte mari dintre mediul urban și cel rural în România, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă? Ce oportunități de investiții din fonduri europene există în mediul rural, care să creeze accesul la servicii mai bune pentru cetățenii de la sate, adică aproape jumătate din populația României?

Am vrut să aflăm mai multe informații de la oficiali ai Comisiei Europene, care au răspuns întrebărilor Energy Magazine. Aceștia ne-au explicat cât de importantă este dezvoltarea zonelor rurale pe agenda UE în contextul tranziției verzi și digitale, precum și care sunt soluțiile și instrumentele de finanțare pentru dezvoltarea mediului rural.

„Zonele rurale sunt actori activi în tranziția ecologică și digitală a UE. Zonele rurale reprezintă o parte esențială a identității și potențialului economic al Europei și ar trebui să se acorde sprijin pentru a se asigura că acestea sunt conservate.

Noile orientări politice prezentate pentru următorul mandat al Comisiei, 2024-2029, iau în considerare abordarea disparităților regionale și sociale pentru toți cetățenii (inclusiv comunitățile rurale), pentru a se asigura că aceștia au dreptul efectiv de a rămâne în locul pe care îl numesc acasă.

Prin producția durabilă de alimente, conservarea biodiversității și lupta împotriva schimbărilor climatice, zonele rurale joacă un rol-cheie în atingerea Pactului Verde al Uniunii Europene, a obiectivelor din strategia «De la fermă la consumator» și a celor de biodiversitate.

În același timp, lansarea de noi tehnologii în zonele rurale va fi indispensabilă pentru a face din Deceniul digital al Europei o realitate.

Politica de coeziune, principala politică de investiții a UE, oferă un sprijin substanțial zonelor rurale, ca parte a misiunii sale centrale de a reduce disparitățile economice, sociale și teritoriale în regiunile Europei. Politica de coeziune sprijină în principal regiunile mai puțin dezvoltate și regiunile în tranziție, pentru a le ajuta să «ajungă din urmă» media UE. Aceste regiuni sunt adesea caracterizate de o densitate mai mică a populației, clasificate ca orașe și orașe mai mici și sunt adesea considerate mai rurale decât regiunile mai dezvoltate.

Aceasta înseamnă că de Politica de coeziune din România și din întreaga UE beneficiază adesea zonele rurale”, ne-au transmis oficialii Comisiei.

Potrivit acestora, o mare parte din sprijinul Politicii de coeziune în România se concentrează pe tranziția verde și digitală a țării.

„De exemplu, ca parte a perioadei de programare 2021-2027, aproximativ 7 miliarde de euro (Fondul European de Dezvoltare Regională) și aproape 2,5 miliarde de euro (Fondul de Coeziune) au fost alocați pentru acțiunile climatice și, respectiv, inițiativele de tranziție digitală în România. Zonele rurale sunt targetate și beneficiază de o mare parte din acest sprijin”, au subliniat oficialii CE.

Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040

În iunie 2021, Comisia Europeană a stabilit o viziune pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040. Președinta Ursula von der Leyen a lansat această inițiativă în 2019, recunoscând că zonele rurale sunt o parte esențială a identității și potențialului economic al Europei și că noi trebuie să le păstrăm și să investim în viitorul lor. Ea și-a exprimat, de asemenea, ambiția pentru o tranziție justă, fără a lăsa pe nimeni și niciun loc în urmă.

Viziunea pe termen lung pentru zonele rurale ale UE (LTVRA) se concentrează pe consolidarea zonelor rurale ale Europei pe patru piloni-cheie:

1. Zone rurale mai puternice: acest pilon se concentrează pe crearea unei Europe mai competitive și mai inteligente și a unei Europe mai sociale și mai favorabile incluziunii. De exemplu, Politica de coeziune va sprijini strategiile de specializare inteligentă legate de sectorul agroalimentar și bioeconomie.
2. Zone rurale conectate: acest pilon se concentrează pe crearea unei Europe mai conectate și mai inteligente. De exemplu, Politica de coeziune va conecta zonele îndepărtate prin sprijinirea accesului la bandă largă de mare capacitate și de mare viteză.
3. Zone rurale rezistente: acest pilon se concentrează pe o Europă mai ecologică. De exemplu, Politica de coeziune va sprijini energiile regenerabile și conservarea biodiversității.
4. Zone rurale prospere: acest pilon se concentrează pe crearea unei Europe mai inteligente. De exemplu, Politica de coeziune va sprijini IMM-urile din domeniul aparatelor mecanice, procesării alimentelor și logisticii.

LTVRA stabilește, de asemenea, un Plan de acțiune rurală, care constă în 30 de acțiuni ce urmează să fie implementate de serviciile Comisiei într-o serie de domenii de politică ale UE.

Pentru a atinge obiectivele LTVRA, Comisia a lansat de asemenea Pactul rural, pentru a mobiliza autoritățile publice și părțile interesate să asculte și să adapteze acțiunile la nevoile locale din zonele rurale.

„Pactul rural al UE acționează ca un cadru de cooperare între guvernele naționale, regionale și locale, organizațiile societății civile, întreprinderi, cadre universitare și cetățeni, în vederea atingerii obiectivelor comune ale viziunii rurale. Scopul este de a amplifica vocile rurale și de a le pune mai sus pe agenda politică”, arată oficialii Comisiei Europene.

Există mai multe provocări-cheie pentru comunitățile rurale din România, cum ar fi conectivitatea transportului și cea digitală, subliniază aceștia.

În privința conexiunilor de transport, regiunile rămase în urmă în ceea ce privește conectivitatea (de exemplu, regiunile îndepărtate și rurale) au fost o prioritate pentru fondurile Politicii de coeziune.

„Un obiectiv-cheie este de a face mobilitatea și conectivitatea echitabile și juste pentru toți, fără a lăsa în urmă nicio persoană sau regiune. Opțiunile de mobilitate și transport ar trebui să fie la prețuri accesibile și disponibile în toate regiunile și pentru toți pasagerii și să creeze legături între zonele rurale și urbane”, ne-au declarat oficialii Comisiei.

• Decalajul digital urban/rural este o altă provocare majoră pentru regiunile rurale din UE, inclusiv în România, mai notează aceștia.

Pentru a oferi zonelor îndepărtate acces la bandă largă de mare viteză, în perioada de programare 2021-2027, statele membre ale UE vor investi aproape 2,5 miliarde de euro din fonduri ale Politicii de coeziune pentru infrastructura de bandă largă de foarte mare capacitate.

Fondurile de coeziune vor cofinanța proiecte pentru conectivitate la internet de mare viteză, reducând decalajul digital dintre zonele urbane și rurale și promovând crearea de rețele de acces deschis de foarte mare capacitate în zonele rurale sau îndepărtate, unde rata și vitezele de acoperire în bandă largă sunt scăzute.

De exemplu, „nodul rural-urban” din regiunea de nord-vest a României este o inițiativă de jos în sus care propune un plan de acțiune și arată o bună colaborare între o zonă urbană și una rurală. Este adaptat la nevoile locale ale comunităților din jurul orașului Cluj-Napoca și își propune să pună în practică obiectivele Viziunii pe termen lung pentru zonele rurale ale UE până în 2040. Principiul Hubului este de a crea diverse mecanisme care vor închide decalajul rural-urban. Activitățile, proiectele și investițiile, în special în infrastructură, vor fi organizate prin intermediul Hubului, toate adaptate nevoilor și cerințelor locale.

• Petreștii de Jos (în Zona Metropolitană Cluj-Napoca) face parte din nodul rural-urban și are în derulare un proiect Smart Village. Proiectul urmărește introducerea infrastructurii de internet prin fibră optică pentru a conecta zonele rurale defavorizate. Ca urmare a implementării acestui proiect, instituțiile publice (primării, școli etc.) și aproximativ 400 de gospodării rurale vor avea acces la internet de mare viteză și servicii digitale, ne-au explicat oficialii CE.

Revitalizarea zonelor rurale din România prin tranziția verde

În ceea ce privește modul în care poate contribui tranziția verde și digitală la revitalizarea zonelor rurale din România, oficialii Comisiei Europene au declarat pentru Energy Magazine că, în zonele rurale, specializările inteligente ar trebui să contribuie la diversificarea economică în jurul transformării ecologice și digitale a societății și să conducă la consolidarea lanțurilor valorice în producție și în industriile culturale și creative.

Un studiu privind strategiile de specializare inteligentă adoptate arată că multe regiuni și state membre stabilesc priorități legate de zonele rurale: aproximativ 150 de strategii naționale și regionale de specializare inteligentă includ, de pildă, priorități legate de agri-food și bioeconomie (din 185 de strategii în perioada de programare 2014-2020).

„Pentru România, strategiile regionale de specializare inteligentă sunt definite pentru prima dată în perioada de programare 2021-2027, ceea ce permite acțiuni mai adaptate la nivel local, dând putere actorilor locali și dându-le voce. De exemplu, ținând cont de specificul și nevoile acestora, regiunile Nord-Est și Sud-Vest Oltenia au identificat sectorul agroalimentar drept unul dintre sectoarele economice cu potențial de specializare”, ne-au precizat oficialii Comisiei Europene.

Se preconizează că o mare parte din alocarea în cadrul obiectivului 2 al Politicii de coeziune (O Europă mai ecologică) va spori reziliența zonelor rurale. Spre exemplu, sprijinul Politicii de coeziune se concentrează pe creșterea eficienței energetice, pe implementarea la scară largă a surselor regenerabile sau pe conservarea biodiversității. Acest sprijin vizează, de asemenea, conservarea apei, combaterea eroziunii solului și a deșertificării.

„Implementarea cu succes a unor astfel de investiții în zonele rurale este esențială pentru ca România, ca toate statele membre, să își atingă obiectivele naționale în materie de climă și să contribuie la obiectivele generale ale UE”, subliniază oficialii Comisiei Europene.

Oportunități de investiții din surse de finanțare europene

În ceea ce privește sursele europene de finanțare, investițiile în tehnologii noi și inovatoare și surse regenerabile de energie pot fi finanțate prin Planul Strategic PAC al României, în cadrul sprijinirii investițiilor în ferme și unități de procesare. Pentru acest tip de sprijin se vor aloca 1,1 miliarde de euro, care vizează creșterea competitivității sectorului agricol al României.

Nevoile zonelor rurale vor fi abordate și de alte instrumente ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) sau Fondurile structurale și de investiții europene (FSIE).

„În plus, viitorul Fond social pentru climă se va concentra pe gospodăriile vulnerabile și pe utilizatorii de transport, care în general sunt localizați în zonele rurale. Alocarea României din FSC va fi de aproximativ 6 miliarde de euro, la prețuri curente, în perioada 2026-2032. România se numără printre primii trei beneficiari neți ai acestui fond. Într-adevăr, în timp ce cota sa din FSC este de 9,25%, cota sa la licitație în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii 2 este de 2,05%. Prin urmare, va primi mai mult decât contribuie la FSC. Ca și în cazul tuturor statelor membre, Comisia este pregătită să coopereze cu România și să ofere sprijin și îndrumări cu privire la acest fond”, precizează oficialii Comisiei Europene.

Un alt instrument de sprijin este Fondul de Modernizare, care are ca scop sprijinirea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice în 13 state membre ale UE cu venituri mai mici.

„De asemenea, se așteaptă ca acest lucru să faciliteze tranziția în zonele rurale. În perioada 2021-2030, la un preț mediu de 75 de euro per cotă, România ar putea primi în jur de 14,4 miliarde de euro pe care îi poate folosi pentru finanțarea proiectelor care vizează modernizarea sistemului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice.

Până în prezent (finele lunii august – n.red.), România a depus 40 de propuneri de investiții în cadrul Fondului de Modernizare pentru un total de 9 miliarde de euro de investiții, în special în generarea de energie regenerabilă (4,6 miliarde de euro), modernizarea rețelei energetice (1,9 miliarde de euro), infrastructura gazelor naturale (521 milioane de euro) și eficiența energetică în sectorul transporturilor (470 milioane de euro). României i-au fost deja plătiți 4,7 miliarde de euro”, au punctat oficialii CE.

Totodată, măsurile din Planul de Redresare și Reziliență al României sunt menite să facă economia și societatea românească mai sustenabile, mai rezistente și mai pregătite pentru tranzițiile verzi și digitale, în conformitate cu prioritățile UE.

Astfel de investiții includ consorții școlare rurale, puncte de reîncărcare electrică instalate la nivel național (inclusiv zonele rurale) sau investiții în servicii de apă, printre altele.

Alte reforme sau investiții sunt concepute atât pentru zonele urbane, cât și pentru cele rurale, precum măsurile de stimulare a reînnoirii flotei de transport public cu vehicule curate, creșterea siguranței rutiere și asigurarea standardelor naționale minime de calitate în zonele urbane și rurale sau tranziția la țintele de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate.

„Pentru a sprijini coeziunea teritorială, măsurile au fost concepute după cum a fost necesar și acolo unde a fost necesar, și nu pe baza locației lor rurale sau urbane. Deoarece reformele și investițiile urmăresc să sprijine atât zonele urbane, cât și cele rurale, măsurile care se adresează zonelor rurale sunt adesea combinate/asortate cu investițiile urbane. Ca atare, Planul nu include o sumă alocată proiectelor din zona rurală”, au specificat oficialii Comisiei.

Bani pentru proiecte rurale de cercetare și inovare

Politica agricolă comună și Politica de coeziune completează o gamă largă de alte fonduri și politici ale UE care contribuie la obiectivele viziunii rurale. Contribuția diferitelor programe precum Orizont Europa, Facilitatea Conectarea Europei, programul Piața unică și ERASMUS este vizibilă și în descrierea acțiunilor din Planul de acțiune rurală al UE, care urmărește să integreze preocupările rurale în aceste politici UE.

Mecanismul pentru redresare și reziliență și fondurile EURI joacă, de asemenea, un rol important. În plus, Instrumentul de asistență tehnică (TSI) poate oferi sprijin pentru proiectarea și punerea în aplicare a reformelor în domeniul dezvoltării rurale în statele membre și regiunile UE.

Potrivit oficialilor Comisiei Europene, în ceea ce privește Planul de acțiune rurală și Pactul rural, realizările-cheie până în prezent includ:

• lansarea unei platforme de revitalizare rurală pentru zonele care se confruntă cu provocări demografice și economice;
• demararea a 60 de proiecte rurale de cercetare și inovare cu un buget de 253 de milioane de euro care contribuie direct la zonele rurale;
• sprijinirea implementării LEADER și îndrumarea a aproximativ 150 de comunități către crearea de sate inteligente prin activități de rețea dedicate;
• alocarea unui total de 23,5 miliarde de euro în granturi și împrumuturi pentru zonele defavorizate, precum și norme actualizate privind ajutoarele de stat pentru a îmbunătăți conectivitatea rurală;
• îmbunătățirea mobilității rurale și a planificării turismului printr-o Rețea europeană de mobilitate rurală dedicată;
• crearea centrului de consultanță pentru comunitatea energetică rurală, care a sprijinit 27 de comunități energetice rurale;
• sprijinirea a patru proiecte dedicate pentru a ajuta la dezvoltarea economiei sociale în zonele rurale;
• lansarea setului de instrumente pentru Rural pentru a facilita accesul la finanțarea UE pentru zonele rurale și combinarea optimă cu finanțarea UE pentru zonele rurale.

NOTĂ: Acest articol a fost publicat și în revista tipărită Energy Magazine, disponibilă la punctele de difuzare a presei din țară.