Ce are o țară mai de preț decât oamenii și mințile lor sclipitoare? Dacă România ar ști cum să valorifice talentele din cercetare și mințile inovative, ar putea face salturi spectaculoase în dezvoltare și competitivitate. La începutul verii, Ministerul Energiei a lansat Cleantech Accelerator, cu scopul de a crea un hub regional pentru inovare şi tehnologie curată în sectorul energetic. Această inițiativă ar putea fi o șansă de restart pentru un sector ce a suferit de neglijare cronică. În prezent, suntem la coada clasamentului european în cercetare-inovare, domeniu esențial pentru realizarea dublei tranziții verzi și digitale.
Cleantech Accelerator va ajuta start-upurile și creatorii de soluții tehnologice să dezvolte domeniul tehnologiilor curate.
„Platforma lansată astăzi este doar primul pas. Proiectul este mai amplu și cuprinde crearea pe locul Muzeului Dimitrie Leonida, un loc simbol pentru inovarea românească, a unui Hub al Energiei, care să cuprindă și Fabrica de Unicorni. Inovarea este un domeniu esențial de dezvoltare, iar România are mințile necesare pentru a face saltul către viitor. Noi încercăm numai să aducem la un loc mințile inovative cu antreprenorii și firmele din domeniu. Și, de ce nu, să facem un centru de excelență în inima Bucureștiului”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cu ocazia lansării platformei.
Acest proiect reuneşte cei doi piloni principali ai Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă: verde şi digital. Potrivit ministrului, start-upurile vor putea aplica și vor putea mobiliza fonduri publice pentru a dezvolta sectorul privat, inovaţia.
Apel-pilot pentru creatori de tehnologie curată
Planurile României în această direcție sunt mari. Am putea deveni hub regional în acest domeniu, a spus, la rândul său, Ramona Moldovan, secretar general adjunct în Ministerul Energiei.
„Dorim să începem astăzi să facem din România şi Bucureşti un hub regional pentru inovare şi tehnologie curată pentru sectorul energetic. Am identificat împreună cu marile companii din sectorul energetic o listă de priorităţi care provin din Green Deal şi din agenda politicilor publice la nivel european.
Avem ţinte foarte, foarte ambiţioase de atins din această perspectivă. Pe baza acestor nevoi şi a listei de priorităţi, încercăm să restrângem şi să identificăm soluţii concrete care să ajute industria să-şi atingă obiectivele. Vom lansa un apel-pilot pentru inovatori, pentru creatori de tehnologie curată, care va fi deschis în timpul verii”, a menţionat Ramona Moldovan, potrivit Agerpres.
La ce vor avea acces start-upurile selectate pentru a se alătura programului anual? Ele ar putea crea asociaţii comerciale de colaborare cu lideri din industrie, vor primi consiliere de specialitate în afaceri, tehnologie şi strângere de fonduri de la profesionişti experimentaţi din industrie.
Domeniile principale pentru acest apel-pilot vor acoperi priorităţi precum: soluţii digitale şi inteligente pentru Cleantech, energie regenerabilă avansată, ecosistem cu hidrogen verde, managementul carbonului, practici de economie circulară extinsă, stocarea energiei, infrastructură urbană Eco-Friendly, Water & Hidro Management Technologies, captarea carbonului, materiale şi produse chimice durabile, proiecte CyberSec pentru infrastructura energetică.
Cristian Dascălu, Managing Partner Techcelerator, a subliniat:
„Acest program este un must pentru start-upurile și inovatorii care creează soluții în zona de energii regenerabile, ori pentru mediu, dar și pentru companiile mari, lideri în domeniu, care vor să aducă mai multă inovație în infrastructurile lor. Am lansat astfel o platformă la nivel regional care să permită start-upurilor, scale-upurilor și inovatorilor să interacționeze cu organizații mari pentru a realiza proiecte care să fie validate de potențiali clienți, așa numitele proof-of-concepts (POCs), într-o industrie în care avem nevoie de inovație mai mult ca niciodată”.
România, absentă la marile programe pentru inovare
Promovarea inovației și cercetării, crearea unui mediu mai favorabil pentru extinderea capacității de producție a Europei pentru tehnologii și produse cu emisii nete zero se află cuprinse în Agenda strategică pentru 2024-2029, un plan politic care orientează direcția și obiectivele viitoare ale UE, adoptat la reuniunea Consiliului European desfășurată la Bruxelles în perioada 27-28 iunie.
În lipsa unui sector de cercetare-inovare dezvoltat, România a ratat și va rata oportunități financiare majore. De pildă, Fondul pentru Inovare este unul dintre cele mai importante instrumente europene în vedere reducerii de emisii de carbon, cu un buget total estimat la 40 miliarde EUR pentru perioada 2020-2030. Niciun proiect din România nu se află până acum pe lista oficială a celor care au primit finanțare prin Fondul pentru Inovare. Apelul de propuneri din 2023 al Fondului pentru Inovare pentru tehnologii net zero a primit 337 de aplicații din 27 de țări, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, care califică acest interes ca fiind unul copleșitor de mare.
Tot ca exemplu, în lipsa unor proiecte avansate, România nu a participat la prima licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen pentru finanțarea proiectelor de hidrogen verde. Interesul pentru această licitație a fost uriaș: s-au depus 132 de oferte din partea a 17 de țări europene, bugetul disponibil în valoare de 800 milioane EUR fiind solicitat de peste 15 ori.
De asemenea, anul trecut Parlamentul European a aprobat un acord în valoare de 3,3 miliarde EUR pentru cercetare și inovare legate de cipuri. Ca reacție la penuria acestor produse de care depinde toată economia modernă, va fi creată o rețea de centre de competență pentru a aborda deficitul de competențe în UE și pentru a atrage noi talente pentru cercetare, proiectare și producție.
„România are una dintre cele mai scăzute rate de participare (în special în domeniul energiei) la programul Orizont Europa al UE”, notează și Comisia Europeană, în raportul de țară publicat în septembrie 2023.
Investițiile publice în cercetare-inovare în 2020: doar 0,001% din PIB
Comisia arată că unul dintre principalele rezultate preconizate în cadrul PNRR pentru perioada 2023-2024 este intrarea în vigoare a modificărilor legislative care creează un mediu favorabil investițiilor publice și private în cercetare, dezvoltare și inovare.
Executivul de la Bruxelles semnalează că „România investește foarte puțin în activitatea de cercetare și inovare (C-I), sprijinind prioritățile uniunii energetice. Investițiile publice în C-I au scăzut constant în ultimii ani”. Cifrele prezentate de Comisie vorbesc de la sine:
- 8,9 milioane EUR în 2017 (echivalentul a 0,005% din PIB)
- 6,9 milioane EUR în 2018
- 1,2 milioane EUR în 2019
- 000 EUR în 2020 (mai puțin de 0,001% din PIB).
„În același timp, investițiile private în C-I (în perioada 2017-2019 – n.r.) au fost de 18,1 milioane, 32 de milioane și, respectiv, 26,1 milioane EUR (reprezentând cheltuieli cu aproximativ un ordin de mărime mai mare ca procent din PIB decât cheltuielile publice).
Investițiile de capital de risc în întreprinderile nou-înființate din domeniul tehnologiilor climatice s-au ridicat la 0,7 milioane EUR în 2019, reprezentând doar 2,4% din totalul investițiilor de capital de risc.
Numărul familiilor de brevete depuse în 2019 pentru tehnologii curate a fost de 41, aproximativ o treime fiind pentru energia din surse regenerabile, o treime pentru transportul durabil, iar restul pentru alte tehnologii (de exemplu, eficiența energetică sau sistemele energetice inteligente). Aceasta înseamnă puțin peste 2 familii de brevete la un milion de locuitori sau de 10 ori mai puțin decât media UE”, notează Comisia Europeană.
„România este un <<inovator emergent>>, cu cele mai slabe rezultate în materie de inovare din UE. Potrivit Tabloului de bord european privind inovarea pentru anul 2022, rezultatele României în materie de inovare reprezintă doar 50% din media inovatorilor emergenți, iar decalajul dintre rezultatele României și cele ale UE se adâncește”, arată Comisia Europeană.
Referitor la comercializarea inovării, „rezultatele României în ceea ce privește cererile de brevete a scăzut și sunt cele mai slabe din UE”, mai subliniază Comisia.
Analiza de țară a sistemului de cercetare și inovare
În iulie 2020, ministrul român al educației și cercetării a solicitat asistența Policy Support Facility (PSF) al Comisiei Europene pentru o analiză independentă a sistemului de cercetare și inovare (CI) din România, cu accent pe baza științifică publică. Ca răspuns, a fost lansată o analiză de țară a sistemului românesc de cercetare și inovare. Scopul acesteia este de a sprijini autoritățile române în elaborarea și implementarea reformelor și pentru a consolida integrarea țării în Spațiul European de Cercetare.
Concluziile Comitetului de evaluare arată o realitate sumbră. Iată câteva extrase:
„Sistemul românesc de CI este subperformant în raport cu potențialul țării și cu sistemele europene corespondente, în ciuda prezenței unor focare de excelență (după cum atestă ratele ridicate de succes obținute în cadrul programului Orizont 2020) care indică oportunități în viitor. Cu toate acestea, Grupul PSF este optimist în privința unui viitor mai bun pentru acest sistem și a contribuției sale generale la dezvoltarea socioeconomică a României. Condiția este ca barierele actuale în calea oportunităților să fie eliminate”.
CITEȘTE CONTINUAREA ÎN EDIȚIA TIPĂRITĂ A REVISTEI.
***
NOTĂ: Articolul integral a fost publicat în cel de-al doilea număr al revistei ENERGY MAGAZINE, pe care o găsești la punctele de difuzare a presei din toată țara.
SUBIECTE SIMILARE pe care le vei găsi în numărul 2 al revistei ENERGY MAGAZINE:
- Strategia energetică a României: cât de verzi vrem să fim?
- Top riscuri geopolitice și climatice pentru sectorul energetic.
- Căldura extremă, risc major pentru orașe
- Sfaturile experților: Cum să avem facturi cât mai mici pentru răcirea locuinței
