Prosumatorii au avut un drum sinuos și greu în România. Rămăseserăm printre ultimele țări din Europa care nu aveau legislație menită să sprijine consumatorii persoane fizice să își producă singuri energia, cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Pentru drepturile prosumatorilor s-au bătut câțiva tineri ambițioși din EFdeN, care reprezentau România la competiții internaționale de case solare. În urmă cu aproape zece ani, ei au avut nevoie de 450 de zile ca să obțină avizul de a monta panouri fotovoltaice pe casele cu care mergeau la concursuri. Astăzi, orice prosumator îl poate obține în mai puțin de 30 de zile calendaristice, iar progresul li se datorează în bună parte acestor tineri. La invitația Energy Magazine, Claudiu Butacu, co-fondator EFdeN și energiaTa, povestește despre drumul greu parcurs pentru drepturile prosumatorilor și despre noul GPS lansat, un ghid pentru trecerea la o nouă mentalitate: de prosumator sustenabil.
Energy Magazine: Ce înseamnă proiectul privind prosumatori sustenabili?
Claudiu Butacu: Mai întâi de toate, e un mindset la care lucrăm, mentalitatea de prosumator. Ne-a venit în cap încă din 2011-2012, când pe primul prototip de casă solară cu care am reprezentat România la ediția Solar Decathlon din Europa, ne-am dat seama că vom monta niște panouri, o tehnologie împrumutată din Vest, și nu aveam legislație în România. Astfel că primul dosar pentru a monta panourile fotovoltaice pe acoperiș a fost dosar de parc fotovoltaic. Deci suntem instalatorii și proiectanții celui mai mic parc fotovoltaic din România, încă din 2011-2012. A urmat o altă competiție în 2014, la Versailles. Din nou, o casă care trebuia să aibă panouri fotovoltaice.
Mergeam la o competiție mondială în care toate casele foloseau energia produsă din surse regenerabile, ne întorceam acasă și noi nu aveam o legislație.
Din nou, trebuia să depunem autorizații pentru parc fotovoltaic pe un acoperiș. Acest lucru ne-a determinat ca în 2016 să facem o masă rotundă să vedem, de la firul ierbii, care sunt problemele reale. În Uniunea Europeană deja țările avansau destul de mult, România și Bulgaria erau pe ultimele locuri, încă nu aveau legislația. Am avut șansa să lucrăm într-un grup de lucru în guvernul tehnocrat și să introducem pentru prima oară termenul de prosumator în strategia energetică națională și, 3 ani mai târziu, în ședințe în Parlament pentru niște oameni de pe șantier, pentru niște instalatori, arhitecți și ingineri.
Mergeam la ședință și vedeam cum în mediul politic se negociază, să spunem, Legea prosumatorului. Trei ani mai târziu au apărut primii prosumatori. Au fost șase sau șapte în primul an, după care câteva sute, după aceea câteva mii. Până la finalul acestui an, cel mai probabil o să fie 200.000 de prosumatori.
Energy Magazine: Voi ați realizat acest ghid al prosumatorului și, mai mult decât atât, un ghid al prosumatorului sustenabil.
Claudiu Butacu: Ghidul este la ediția a doua și are un acronim foarte frumos: GPS. În 2019, când am lansat primul ghid a prosumatorului, ne-am dat seama că era un fel de hartă în care persoana fizică sau juridică care voia să devină prosumator urmărea unde trebuie să se ducă să obțină avize, autorizații, care sunt pașii concreți pentru a deveni prosumator. În 2016, nouă ne-au luat 450 de zile să obținem avizul, să montăm panourile fotovoltaice pe casă. Astăzi ar trebui să se întâmple sub 30 de zile calendaristice. În unele locuri se întâmplă mai bine, mai repede. În alte locuri, probabil în funcție de cereri și de birocrație, e mai greu.
Energy Magazine: Și cât de mare a fost interesul pentru acest ghid?
Claudiu Butacu: În 2019 au fost peste 100.000 de accesări, oameni care ne spuneau: „N-aveți idee cât de bine ne face că înțelegem exact”. Imaginează-ți că în 2016, nouă ni s-a solicitat, când nu era ghidul, aviz de la poliția rutieră, aviz de la sănătate publică. Cred că se cereau avize doar ca să mai întârzie autorizarea. Și atunci ne-am dat seama că trebuie să facem să fie acest lucru pe agenda publică. Iar oamenii au început să descarce ghidul și au început să-și ceară drepturile cumva.
De la ghidul respectiv, oamenii au început să devină ușor prosumatori. Doar că apar alte fricțiuni și de aceea am avut nevoie de un ghid nou. Apar problemele cu: „ne-am pus panouri, dar nu ne vin facturile; ne-am pus panouri, dar se deconectează de la rețea; ne-am pus panouri prin programul AFM și vrem să ne punem stocare, dar nu avem voie să umblăm la kitul finanțat preț de 5 ani”. Sunt multe provocări pentru prosumatori deja existenți.
Pentru că de-acum e ușor să devii prosumator, ne-am uitat să vedem care sunt provocările reale. Și ne-am dat seama că foarte mulți oameni își pun kitul de 3 kilowați, pentru că asta se finanțează. Foarte mulți așteaptă doar să se reglementeze prețul și să fie mai mare prețul de injecție, dar ei nu fac ceva să compenseze. Ne punem panouri fotovoltaice, dar riscăm să avem același comportament: răcim, încălzim la temperaturi mari, nu eficientizăm deloc locuințele în care ne aflăm. Adică încercăm să acoperim un extra-consum cu panourile fotovoltaice.
Șocul va fi mai mare când nu va mai fi compensare. În momentul de față, suntem cu un preț compensat până în martie 2025 și nu realizăm care e prețul facturii lunare. Dacă nu va mai fi compensare și pe energie și pe gaz, când oamenii vor vedea facturile, va fi și mai mare cererea de panouri fotovoltaice.
Și atunci primul lucru pe care l-am atacat este: Cum alegem sistemul fotovoltaic? De ce avem nevoie de un sistem fotovoltaic? Având în vedere că 9 din 10 își doresc să economisească lunar, primul lucru pe care îl faci este te pui la masă cu familia și începi să faci un audit al consumului tău de energie electrică lunar sau pe an, pentru că există variații și atunci poți să identifici cam care sunt principalii consumatori.
- Urmărește interviul complet pentru a afla de la Claudiu sfaturi utile pentru prosumatori, pentru a-și maximiza producția și profitul. Află cele mai importante sfaturi și din cel de-al doilea număr al revistei Energy Magazine, care va apărea pe piață în curând.
