Intensitatea și frecvența valurilor de căldură în România vor fi tot mai mari, a declarat, într-un interviu acordat Energy Magazine, Bogdan Antonescu, fizician specializat în fenomene meteo extreme, lector în cadrul Facultății de Fizică (Universitatea din București) și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. De asemenea, nu numai fenomenele meteo extreme considerate separate, dar și combinațiile lor devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase, mai spune expertul.
- INTERVIUL COMPLET A FOST PUBLICAT ÎN NUMĂRUL DOI AL REVISTEI ENERGY MAGAZINE.
- REVISTA ESTE DISPONIBILĂ ÎN TOATE PUNCTELE DE DIFUZARE A PRESEI (EX: REȚEAUA INMEDIO).
Iată, mai jos, câteva extrase din interviu:
Energy Magazine: Ce arată ultimele date în ceea ce privește încălzirea climei?
Bogdan Antonescu: Ultimele date sunt destul de îngrijorătoare, să spun așa, pentru că 2023 a fost un an record. Suntem într-o perioadă de recorduri și nu numai în atmosferă, chiar și la nivelul oceanelor. Temperatura apei la suprafața mării este, de asemenea, destul de ridicată și am avut 14 luni consecutive cu recorduri.
Acum lucrurile par să meargă spre un normal, în sensul de noul normal, adică nu temperaturile de acum 30, 40, 50 de ani, ci temperaturile influențate clar de contribuțiile noastre, ale oamenilor, deci de emisiile gazelor cu efect de seră.
Energy Magazine: Și care este impactul acestor schimbări ale climei asupra României? Ce vedem din punct de vedere statistic, cu date concrete în ceea ce privește evoluția temperaturii în România în ultimele decenii?
Bogdan Antonescu: Avem o creștere a temperaturii la nivel global, care se traduce în modificări ale caracteristicilor pentru anumite fenomene. Și cel mai clar lucru pe care îl resimțim în ultimele veri sunt valurile de căldură. Față de acum 30-40 de ani, în prezent avem mult mai multe valuri de căldură, apar mult mai frecvent și perioada lor de viață devine mai lungă. De la câteva zile se extinde până la o săptămână, în unele cazuri, și sunt mult mai intense, adică temperatura maximă în timpul unui val de căldură este din ce în ce mai ridicată.
Și din punctul meu de vedere, acesta va fi fenomenul cu care ne vom lovi cel mai des în viitor și cu un impact foarte mare. Evident, impactul este și de la furtuni. De exemplu: mai multe furtuni cu grindină de mari dimensiuni. Sau avem modificări în regimul precipitațiilor: regiuni în care avem secetă prelungită sau regiuni în care avem din ce în ce mai frecvent precipitații intense, care pot să ducă la inundații.
Energy Magazine: Ce fenomene meteo extreme au luat amploare în România în ultimii ani și la ce am putea să ne așteptăm pe viitor?
Bogdan Antonescu: O să mă întorc la valurile de căldură și la schimbări în precipitații. Regiunea de sud a României este din ce în ce mai influențată de aceste perioade cu secetă prelungită, în special regiunea de sud-est, zona Dobrogei destul de afectată de un regim mai scăzut de precipitații decât în trecut. Jumătatea nordică a României este și va fi și din ce în ce mai mult predispusă la inundații, asociate cu precipitații intense într-o perioadă scurtă de timp. Și pe lângă acestea, se adaugă schimbări în furtunile severe, adică în furtunile care produc fie grindină de mari dimensiuni, fie vânt intens, tornade.
Numai că aici la partea de furtuni nu știm multe lucruri, deci nu e foarte clar ce se va întâmpla. Știm clar despre precipitații, secetă și temperatură, pentru că sunt parametri mai ușor de observat. Furtunile sunt o categorie aparte, adică e nevoie de mai multe date pe o perioadă lungă de timp ca să ne dăm seama ce se întâmplă.
Nu numai fenomenele pure, considerate separat – un val de căldură și o perioadă cu secetă -, dar și combinațiile lor devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase. Acum, când ne uităm la fenomenele extreme, nu ne mai uităm la fenomene pure. Ne uităm la fenomene combinate, pentru că ele tind să apară combinate. Avem un val de căldură, după care urmează perioade cu precipitații intense sau furtuni.
Sau avem perioade cu secetă prelungită și pe urmă urmează precipitații. În acest caz, solul nu mai poate să absoarbă așa de multă apă și se pot produce inundații. Deci combinația aceasta de fenomene meteorologice extreme e destul de importantă.
Energy Magazine: Ar putea deveni lucrurile astea toate noua normalitate pentru România din punct de vedere climatic? La ce să ne așteptăm?
Bogdan Antonescu: E greu de spus ce înseamnă noua normalitate, dar dacă ne uităm la proiecțiile climatice, la observațiile pe care le avem până în prezent, aș putea zice așa: că o să vedem o Românie împărțită în două, cu precipitații în jumătate nordică, cu secetă în jumătatea sudică. Evident, putem să avem secete prelungite și în jumătatea nordică, dar preponderent o să avem aceste două tipuri de fenomene, peste care o să avem perioadele acestea cu valuri de căldură în special în sud și cu fenomene extreme, în particular furtuni cu grindină de mari dimensiuni, undeva în nord-estul României. Cam aceasta este sinteza observațiilor și simulărilor numerice pe care le avem până în prezent, că acesta va fi noul normal.
Energy Magazine: Ați vorbit despre secetă și în ultimii ani vedem știri despre secetă severă în România, știri cu tot mai multe localități unde cetățenii au deja restricții la apa curentă.
Bogdan Antonescu: Din observațiile pe care le avem până în prezent, dacă ar fi să facem o sinteză a studiilor, partea Dobrogei este o zonă în care avem o secetă profundă, deci o secetă pe o perioadă lungă de timp și cu impact destul de mare. Aici este problema cu schimbările climatice: pe lângă partea de temperatură, se schimbă și regimul precipitațiilor și atunci nu mai avem precipitații ca în trecut. Plouă foarte mult într-o anumită regiune, iar în alte regiuni nu plouă aproape deloc.
Și ca o idee generală, în zonele care în prezent sunt zone umede, în care plouă foarte mult, vom avea în continuare din ce în ce mai multe precipitații, iar zonele care sunt relativ uscate vor deveni mai supuse perioadelor cu secetă. Deci se accentuează diferența aceasta destul de mare.
(Sursa foto: Pixabay.com)
URMĂRIȚI DISCUȚIA INTEGRALĂ ÎN INTERVIUL VIDEO URMĂTOR:
