Planeta se încălzește, iar simptomele sunt tot mai vizibile și în România, fie că vorbim de valuri intense de căldură, de secetă severă sau de furtuni violente. Într-un interviu acordat Energy Magazine, Bogdan Antonescu, fizician specializat în fenomene meteo extreme, lector în cadrul Facultății de Fizică (Universitatea din București) și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, ne spune cât de vulnerabilă este România la aceste schimbări și care sunt prognozele. Potrivit acestuia, nu doar fenomenele meteo extreme individuale, ci și combinațiile acestora devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase. El a explicat care va fi „noul normal” la nivel național, pe baza observațiilor și simulărilor numerice de până acum: „O să vedem o Românie împărțită în două”.
NOTĂ: Interviul a fost publicat în cel de-al doilea număr al revistei ENERGY MAGAZINE. Revista este disponibilă la toate punctele de difuzare a presei din țară.
SUBIECTE SIMILARE pe care le vei găsi în revistă:
- Strategia energetică a României: cât de verzi vrem să fim?
- Top riscuri geopolitice și climatice pentru sectorul energetic.
- Căldura extremă, risc major pentru orașe
- Sfaturile experților: Cum să avem facturi cât mai mici pentru răcirea locuinței
Energy Magazine: Ce arată ultimele date în ceea ce privește încălzirea climei?
Bogdan Antonescu: Ultimele date sunt destul de îngrijorătoare, să spun așa, pentru că 2023 a fost un an record. Suntem într-o perioadă de recorduri și nu numai în atmosferă, chiar și la nivelul oceanelor. Temperatura apei la suprafața mării este, de asemenea, destul de ridicată și am avut 14 luni consecutive cu recorduri. Acum lucrurile par să meargă spre un normal, în sensul de noul normal, adică nu temperaturile de acum 30, 40, 50 de ani, ci temperaturile influențate clar de contribuțiile noastre, ale oamenilor, deci de emisiile gazelor cu efect de seră.
Energy Magazine: Și care este impactul acestor schimbări ale climei asupra României? Ce vedem din punct de vedere statistic, cu date concrete în ceea ce privește evoluția temperaturii în România în ultimele decenii?
Bogdan Antonescu: Avem o creștere a temperaturii la nivel global, care se traduce în modificări ale caracteristicilor pentru anumite fenomene. Și cel mai clar lucru pe care îl resimțim în ultimele veri sunt valurile de căldură. Față de acum 30-40 de ani, în prezent avem mult mai multe valuri de căldură, apar mult mai frecvent și perioada lor de viață devine mai lungă. De la câteva zile se extinde până la o săptămână, în unele cazuri, și sunt mult mai intense, adică temperatura maximă în timpul unui val de căldură este din ce în ce mai ridicată. Și din punctul meu de vedere, acesta va fi fenomenul cu care ne vom lovi cel mai des în viitor și cu un impact foarte mare. Evident, impactul este și de la furtuni. De exemplu: mai multe furtuni cu grindină de mari dimensiuni. Sau avem modificări în regimul precipitațiilor: regiuni în care avem secetă prelungită sau regiuni în care avem din ce în ce mai frecvent precipitații intense, care pot să ducă la inundații.
Energy Magazine: Ce fenomene meteo extreme au luat amploare în România în ultimii ani și la ce am putea să ne așteptăm pe viitor?
Bogdan Antonescu: O să mă întorc la valurile de căldură și la schimbări în precipitații. Regiunea de sud a României este din ce în ce mai influențată de aceste perioade cu secetă prelungită, în special regiunea de sud-est, zona Dobrogei destul de afectată de un regim mai scăzut de precipitații decât în trecut. Jumătatea nordică a României este și va fi și din ce în ce mai mult predispusă la inundații, asociate cu precipitații intense într-o perioadă scurtă de timp. Și pe lângă acestea, se adaugă schimbări în furtunile severe, adică în furtunile care produc fie grindină de mari dimensiuni, fie vânt intens, tornade.
Numai că aici la partea de furtuni nu știm multe lucruri, deci nu e foarte clar ce se va întâmpla. Știm clar despre precipitații, secetă și temperatură, pentru că sunt parametri mai ușor de observat. Furtunile sunt o categorie aparte, adică e nevoie de mai multe date pe o perioadă lungă de timp ca să ne dăm seama ce se întâmplă.
Nu numai fenomenele pure, considerate separat – un val de căldură și o perioadă cu secetă -, dar și combinațiile lor devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase. Acum, când ne uităm la fenomenele extreme, nu ne mai uităm la fenomene pure. Ne uităm la fenomene combinate, pentru că ele tind să apară combinate. Avem un val de căldură, după care urmează perioade cu precipitații intense sau furtuni.
Sau avem perioade cu secetă prelungită și pe urmă urmează precipitații. În acest caz, solul nu mai poate să absoarbă așa de multă apă și se pot produce inundații. Deci combinația aceasta de fenomene meteorologice extreme e destul de importantă.
Nu numai fenomenele pure, considerate separat, dar și combinațiile lor devin din ce în ce mai frecvente și mai periculoase. Acum, când ne uităm la fenomenele extreme, nu ne mai uităm la fenomene pure. Ne uităm la fenomene combinate, pentru că ele tind să apară combinate. Avem un val de căldură, după care urmează precipitații intense sau furtuni.
Energy Magazine: Ar putea deveni lucrurile astea toate noua normalitate pentru România din punct de vedere climatic? La ce să ne așteptăm?
Bogdan Antonescu: E greu de spus ce înseamnă noua normalitate, dar dacă ne uităm la proiecțiile climatice, la observațiile pe care le avem până în prezent, aș putea zice așa: că o să vedem o Românie împărțită în două, cu precipitații în jumătate nordică, cu secetă în jumătatea sudică. Evident, putem să avem secete prelungite și în jumătatea nordică, dar preponderent o să avem aceste două tipuri de fenomene, peste care o să avem perioadele acestea cu valuri de căldură în special în sud și cu fenomene extreme, în particular furtuni cu grindină de mari dimensiuni, undeva în nord-estul României. Cam aceasta este sinteza observațiilor și simulărilor numerice pe care le avem până în prezent, că acesta va fi noul normal.
Energy Magazine: Ați vorbit despre secetă și în ultimii ani vedem știri despre secetă severă în România, știri cu tot mai multe localități unde cetățenii au deja restricții la apa curentă.
Bogdan Antonescu: Din observațiile pe care le avem până în prezent, dacă ar fi să facem o sinteză a studiilor, partea Dobrogei este o zonă în care avem o secetă profundă, deci o secetă pe o perioadă lungă de timp și cu impact destul de mare. Aici este problema cu schimbările climatice: pe lângă partea de temperatură, se schimbă și regimul precipitațiilor și atunci nu mai avem precipitații ca în trecut. Plouă foarte mult într-o anumită regiune, iar în alte regiuni nu plouă aproape deloc. Și ca o idee generală, în zonele care în prezent sunt zone umede, în care plouă foarte mult, vom avea în continuare din ce în ce mai multe precipitații, iar zonele care sunt relativ uscate vor deveni mai supuse perioadelor cu secetă. Deci se accentuează diferența aceasta destul de mare.
Energy Magazine: Presiunea asupra resurselor de apă va continua să crească și va crește competiția, de asemenea, pentru apă, între agricultură, utilizatorii urbani și producția de energie. Cum ar trebui să ne pregătim?
Bogdan Antonescu: Chiar și cu modele numerice performante, e greu să anticipezi ce se întâmplă exact cu precipitațiile. E mult mai ușor în cazul în cazul temperaturilor. În privința orașelor, lucrurile poate sunt puțin mai clare, pentru că acolo, în afară de rezerva de apă, mai apare și partea aceasta de temperaturi foarte ridicate.
Orașele în sine au ceea ce se numește insula urbană de căldură. Suprafața de betoane, de asfalt înseamnă o încălzire suplimentară eliberată în timpul nopții. Atunci orașele tind să aibă o zonă mai caldă decât zonele învecinate. Și acum gândiți-vă că avem un val de căldură, care se suprapune peste insula urbană de căldură. E o problemă destul de mare, pentru că în trecut valurile acestea de căldură erau destul de rare, nu erau temperaturi așa de ridicate, nu aveau o durată așa de mare. Și atunci orașele au fost construite fără să ținem cont de lucrurile astea. Sistemul de canalizare nu mai face față regimului precipitațiilor mult mai intens decât în trecut. Nu știu dacă cineva chiar ține cont de schimbările climatice atunci când produce strategiile de dezvoltare urbană.
Dezvoltarea urbană ar trebui combinată cu meteorologia. Poți să asiguri o ventilație naturală în interiorul unui oraș. Nu o să dispară insula de căldură urbană sau valurile de căldură, dar o să aibă un impact mult mai mic asupra populației. Construind zone verzi sau păstrând zonele verzi, poți să reduci mortalitatea. Sunt soluții la nivel de orașe ca să reduci din impactul schimbărilor climatice.
Și mai e un aspect la care poate nu ne gândim așa de des. Un oraș, în momentul în care începe să se dezvolte, devine o țintă mai mare pentru fenomenele severe, poate fi lovit mai des de furtuni cu grindină, de furtuni cu tornade, de precipitații intense, doar pentru că se dezvoltă din ce în ce mai mult. Deci lucrurile sunt, din perspectiva mea, destul de complicate și nu văd cum în viitor n-am putea să nu ținem cont de partea aceasta de schimbări climatice sau să folosim rezultatele dintr-o disciplină care se numește biometeorologie și care asta încearcă să facă – să creeze condiții optime pentru oameni.
În trecut valurile de căldură erau destul de rare, nu aveau o durată de viață așa de mare. Și atunci orașele au fost construite fără să ținem cont de lucrurile acestea. Sistemul de canalizare nu mai face față regimului precipitațiilor mult mai intens decât în trecut. Nu știu dacă cineva chiar ține cont de schimbările climatice atunci când produce strategiile de dezvoltare urbană.
Energy Magazine: Ce soluții am putea să găsim ca să adaptăm clădirile la temperaturile în creștere sau la furtunile foarte violente?
Bogdan Antonescu: Cred că să facem clădiri eficiente din punct de vedere energetic. E un impact la care nu ne gândim de obicei: un val de căldură când se oprește, mortalitatea sau impactul asupra sănătății continuă câteva zile. Este acest „silent killer” de care nu prea nu prea suntem conștienți, sunt lucruri mai subtile. Începem să avem din ce în ce mai mult fenomene din acestea cu vânt intens, cu grindină de mari dimensiuni, tot vedem la știri acoperișuri smulse.
Cred că sunt eforturi în România de studiere a acestui gen de fenomene și de măsuri astfel încât să poți să construiești mult mai bine acoperișul, să fie ancorat mult mai bine. Aici cred că stăm din ce în ce mai bine. Și mai e o componentă: avem prognoze meteo din ce în ce mai bune acum față de anii anteriori. Și instrumentele de observare a acestui gen de fenomene sunt mult mai bune acum. Dar degeaba vine cineva cu o prognoză super precisă de vânt de 90 km/h, dacă clădirea respectivă nu a fost gândită ca să reziste pentru un astfel de vânt.
Dar poate că acum, observând din ce în ce mai des fenomenele acestea, o să ne gândim din ce în ce mai mult cum construim orașele, cum construim casele și cum le adaptăm la partea de schimbări climatice. Unele fenomene – seceta, valul de căldură – sunt lucruri care se extind pe o perioadă lungă de timp și nu realizăm că au un impact asupra sănătății și nu numai asupra sănătății fizice. Există studii care arată un impact super important din partea valurilor de căldură asupra sănătății mintale. Crește agresivitatea, crește numărul sinuciderilor în anumite regiuni.
Energy Magazine: Un fenomen meteorologic despre care se vorbește din ce în ce mai des în România: nopțile tropicale. Ce înseamnă acest termen și cum ne afectează sănătatea?
Nopți tropicale sunt nopțile în care temperatura nu scade sub 20°C, e un cumva un prag ales la nivel la nivel mondial. De altfel, numărul de nopți tropicale este un indicator pentru schimbările climatice. Dacă vezi că într-o regiune crește numărul de nopți tropicale, atunci e un impact clar de la schimbările climatice în regiunea respectivă. Dacă temperatura nu mai scade în timpul nopții sau temperatura minimă de-a lungul zilei este mai mare de 20°C, partea de auto-reglare a organismului pe timpul nopții se schimbă și atunci nu mai dorm bine, de exemplu. Sau sunt tot felul de alte probleme care apar cu un impact direct asupra sănătății. Noi avem un număr mare de nopți tropicale în zona litoralului. Avem nopți tropicale în sudul României în special și, dacă ne uităm pe proiecții climatice, o să avem din ce în ce mai mult astfel de nopți tropicale. Impactul aici este strict asupra sănătății și nu e ceva ce vedem direct, pentru că nu ești lovit de o noapte tropicală cum ești lovit de grindină, dar este un impact care poate să se manifeste și după câteva zile.
Avem nopți tropicale în sudul României în special și dacă ne uităm pe proiecții climatice o să avem din ce în ce mai mult astfel de nopți tropicale. Impactul este strict asupra sănătății și nu e ceva ce vedem direct, pentru că nu ești lovit de o noapte tropicală cum ești lovit de grindină, dar este un impact care poate să se manifeste și după câteva zile.
Energy Magazine: La stresul termic și la dezastre naturale sunt expuși în special cetățenii săraci, cei vulnerabili. Observatorul Român al Sărăciei Energetice avertiza asupra creșterii sărăciei energetice de vară.
Bogdan Antonescu: Da, acolo e problema mare, pentru că unii dintre ei, de exemplu, nu sunt alimentați la resurse de apă, folosesc ceea ce există în pânza freatică. Și dacă ai secetă prelungită, n-o să mai ai nici rezerva de apă. Sau când își construiesc casele, nu se gândesc la astfel de intemperii – grindină de mari dimensiuni și vânt intens. Deci populația e destul de vulnerabilă în zona rurală.
Energy Magazine: Orașele au provocările lor, dar care sunt vulnerabilitățile specifice mediului rural, pentru că acolo există un alt mod de viață, acolo sunt cei mai mulți săraci ai României și avem cele mai ineficiente clădiri, pentru că nu au existat programe de renovare dedicate mediului rural pentru clădiri.
Bogdan Antonescu: Partea de rezervă de apă cred că o să fie importantă în anumite regiuni. Dacă mă gândesc la furtuni, cred că unele dintre casele acestea nu sunt deloc adaptate pentru genul acesta de fenomene. Și am văzut în trecut astfel de fenomene care au avut un impact destul de mare în mediul rural. Soluțiile ar fi să schimbăm structura caselor, dar aici e destul de complicat. M-aș întoarce la educația publicului, astfel încât să mai reușim să scădem din impact.
Acolo (în mediul rural – n.r.) e vulnerabilitatea cea mai mare de la toate fenomenele acestea, fie că vorbim de fenomene extreme de genul furtunilor, fie că vorbim de fenomene mai extinse, cum sunt perioadele de secetă și valurile de căldură. Impactul asupra agriculturii este enorm de la aceste valuri de căldură, de la perioadele de secetă și de la grindină acum. Deci lucrurile sunt în mediul rural destul de complicate. Mult mai complicate decât în într-un oraș.
Energy Magazine: În luna aprilie acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat o decizie istorică, și anume faptul că inacțiunea guvernului în privința schimbărilor climatice încalcă drepturile fundamentale ale omului. De asemenea, în 2023, data de 15 iulie a fost declarată ziua anuală a Uniunii Europene pentru victimele crizei climatice globale. Cum vedeți aceste lucruri?
Bogdan Antonescu A fost o decizie foarte importantă. E o presiune suplimentară asupra factorilor de decizie să facă o schimbare. Vedem deja tot mai multe victime, din păcate. Până în 2003 nu vorbeam așa de mult de valuri de căldură. În 2003 a fost un an deosebit, în care am avut un val de căldură extins mai ales în Europa de Vest și care a condus la peste 70.000 de victime. Franța a fost mult afectată și atunci cumva lucrurile au început să se schimbe. Partea de valuri de căldură a devenit din ce în ce mai importantă. În 2022, a fost un val de căldură neobișnuit pentru Marea Britanie. Și Marea Britanie, și Franța și alte țări din Europa, după astfel de evenimente majore, au schimbat modul în care este comunicată către public prognoza pentru valuri de căldură, care acum e însoțită și de recomandări.
Să încercăm să comunicăm mult mai eficient cu publicul larg. Să comunicăm nu numai faptul că urmează să avem 35°C sau că indicele temperatură – umezeală depășește 80 de unități. Eu personal nu știu ce înseamnă pentru publicul larg. Adică e foarte greu de înțeles. Ar trebui mers către altfel de parametri, care să spună ceva legat de cât de mare este sau urmează să fie stresul termic în următoarele zile și cred că populația ar fi mult mai atentă la lucruri de genul acesta. Prognozele sunt într-o situație foarte bună, dar cred că am putea să îmbunătățim comunicarea către publicul larg, mergând dincolo de prognoză, propunând și niște măsuri de adaptare în viață de zi cu zi, pe termen scurt. Adică ce să facem în timpul unui val de căldură, de exemplu.
Prognozele sunt într-o situație foarte bună, dar cred că am putea să îmbunătățim comunicarea către publicul larg, mergând dincolo de prognoză, propunând și niște măsuri de adaptare în viață de zi cu zi, pe termen scurt. Adică ce să facem în timpul unui val de căldură, de exemplu.
Energy Magazine: Cât de importante sunt datele despre climă ca informație critică în elaborarea oricărei strategii naționale sau locale de dezvoltare?
Eu cred că sunt fundamentale. Aici e parte de cercetare, colectăm datele, le interpretăm și ideal ar fi ca ele să nu rămână numai în interiorul comunității științifice, publici un articol științific și totul rămâne acolo. Ideea e ca tot ce ai obținut din cercetare să meargă către astfel de politici. Și cam aceasta este schimbarea în prezent. Comunitatea științifică dezvoltă modele de proiecții climatice – ce se va întâmpla până în 2050 până în 2100. Toate scenariile acestea, tot ce credem că se va întâmpla în viitor sunt sursă pentru aceste politici.
Eu cred că ar trebui să fie din ce în ce mai implicată comunitatea științifică. Pe lângă comunicarea cu factorii de decizie, mai este comunicarea cu publicul larg. Adică cercetătorii ar trebui să coboare din „turnul de fildeș” și să explice oamenilor ce se întâmplă cu valurile de căldură și care este efectul acestora asupra sănătății, de exemplu. Comunicarea să fie mult mai clară, mai simplă și mai eficientă, nu numai cu autoritățile, ci și cu publicul larg.
Urmărește discuția integrală pe canalul de YoutTube ENERGY MAGAZINE:
