Prețul benzinei și motorinei ar putea atinge praguri record în România și restul Uniunii Europene, iar guvernele UE pregătesc mecanisme de intervenție (reducerea accizelor, plafonări temporare) pentru a proteja puterea de cumpărare, potrivit directorului general al Federației Patronale a Energiei, Daniel Apostol.
Acesta semnalează că teama de ceea ce s-ar putea întâmpla cu Strâmtoarea Ormuz recalculează prețul energiei și al riscului mai repede decât distrugerea reală de pe teren.
„La data de 9 martie 2026, prețul petrolului a înregistrat o creștere violentă: țițeiul ‘european’ de tip Brent a atins pragul de 120 USD/baril, o dublare față de începutul anului. Companiile de transport maritim evită zona, iar peste 250 de nave sunt raportate în așteptare, la intrarea sau ieșirea din Golf. Cauza principală: escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu și riscul iminent de închidere a Strâmtorii Ormuz”, a subliniat Apostol, într-o analiză transmisă la solicitarea AGERPRES.
Acesta a menționat că, potrivit analiștilor, ‘psihologia pieței’ este în prezent principalul factor care guvernează, iar, în opinia multora dintre ei, există două posibile scenarii divergente.
„Primul scenariu este cel cu risc geopolitic înalt, care înseamnă blocarea prelungită a Strâmtorii Ormuz, extinderea conflictului în Iran și întreruperi fizice ale livrărilor. Acest scenariu are în vedere un salt încă și mai mare al prețului la țiței, undeva peste 150 de dolari pe baril, alimentat tocmai de ‘prima de risc’ geopolitic.
Al doilea scenariu face referire la acumularea unui surplus global de ofertă (SUA, Brazilia, Guyana), la încetinirea cererii din China, la reluarea producției OPEC+ și la o revenire și reașezare a prețului la petrol în palierul de 60-70 de dolari pe baril ca medie pentru întregul an 2026, mizând pe faptul că producția globală va depăși cererea”, a explicat analistul economic.
Astfel, a semnalat Apostol, impactul asupra economiei globale este unul de tip ‘șoc asimetric’, lovind mai tare țările importatoare net de energie.
