Datele statistice ale INS aferente perioadei 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 conturează una dintre cele mai interesante evoluții ale sectorului energetic românesc din ultimii ani. La prima vedere, cifrele par contradictorii, resursele de energie primară scad cu 3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu 2,7%, însă producția de energie electrică crește cu 7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape 16%.
În realitate, aceste evoluții descriu transformarea accelerată a structurii energetice a României, o economie care devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică produsă din surse regenerabile, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă.
Scăderea resurselor energetice ascunde schimbări structurale profunde
Resursele de energie primară au ajuns la 10,48 milioane tep, cu 3,3% sub nivelul perioadei similare din 2025. Diminuarea este rezultatul cumulativ al reducerii producției interne și al scăderii importurilor totale.
Producția internă a coborât cu 1,5%, la 5,5 milioane tep, în timp ce importurile au scăzut cu 5,2%, la 4,98 milioane tep. Privită superficial, această evoluție ar putea sugera o diminuare a dependenței de importuri. În realitate, structura importurilor indică exact contrariul.
România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice:
- produsele petroliere importate au crescut cu 36,7%;
- gazele naturale utilizabile din import au crescut cu 46,8%;
- cărbunele net importat a crescut cu 24%.
Singura categorie majoră aflată în scădere este importul de țiței, care s-a redus cu aproximativ 30%, dar asta pe fondul creșterii produselor petroliere cu 36,7%. Această situație este cu atât mai paradoxală cu cât în această perioadă prețurile la produsele petroliere a fost mai mare decât a țițeiului importat de România. Și atunci de ce această evoluție?
Această schimbare sugerează o transformare importantă a fluxurilor energetice. În loc să importe materii prime pentru prelucrare internă, economia utilizează într-o măsură mai mare produse energetice deja procesate sau gaze naturale direct consumabile, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Din perspectiva securității energetice, aceasta nu reprezintă neapărat o veste bună, deoarece dependența de piețele externe pentru consumul imediat crește. Iată marea diferență între populismul „România HUB energetic”, „România independentă energetic” și realitățile statistice deloc cunoscute de politicieni și oameni.
Producția internă de resurse energetice în scădere, energia electrică salvează aparența
Un element remarcabil este faptul că energia electrică reprezintă singurul segment energetic cu evoluție pozitivă. Toate celelalte forme de energie primară au înregistrat scăderi ale producției interne.
Creșterea producției de energie electrică cu aproximativ 7% demonstrează că sistemul energetic românesc începe să beneficieze de investițiile realizate în ultimii ani în capacități regenerabile și de condițiile hidrologice favorabile din 2026. Din păcate această evoluție aparent pozitivă nu este în realitate chiar așa, deoarece energia electrică vândută este foarte, foarte ieftină și iată cum și singurul lucru aparent pozitiv în statistica energetică Românească nu este chiar pozitivă.
Hidroenergia, marele câștigător al anului 2026
Dacă există un actor care a schimbat complet imaginea sistemului energetic în primele patru luni ale anului, acesta este sectorul hidroenergetic. Producția hidrocentralelor a crescut cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh.
Această creștere este impresionantă din mai multe motive:
- reprezintă aproape întreaga creștere a producției naționale de energie electrică;
- a compensat integral scăderile din termocentrale și centralele nucleare;
- a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică.
Rezultatul confirmă încă o dată rolul strategic al hidroenergiei în România. Nicio altă tehnologie nu poate furniza într-un interval atât de scurt un volum suplimentar de peste 1 TWh. Totodată, dependența de condițiile hidrologice rămâne ridicată. Dacă 2026 beneficiază de debite favorabile, un an secetos poate inversa rapid această contribuție pozitivă.
Citiți aici întreaga analiză.
