Analiză: De ce ieftinirea petrolului nu se simte la pompă în România

Scris de | 30 January, 2026
Analiză: De ce ieftinirea petrolului nu se simte la pompă în România

Într-o analiză recentă semnată de Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), se subliniază faptul că România se află într-o situație aparent paradoxală: deși ocupă locul al treilea în rândul celor mai mari producători de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, prețul carburanților la pompă plasează țara abia în prima jumătate a clasamentului european al prețurilor. 

În cursul anului 2024, producția internă a României a atins un volum de aproximativ trei milioane de tone de țiței, o cantitate semnificativă în context regional.

Însă, prețul benzinei și al motorinei nu este stabilit în funcție de costul de extracție din subsolul românesc, ci este aliniat la cotațiile regionale ale produselor petroliere finite. Chiar dacă țițeiul este extras local, acesta circulă pe o piață deschisă, fiind vândut acolo unde prețul este mai avantajos, în timp ce rafinăriile autohtone depind parțial de mixuri de import pentru a asigura randamentul necesar procesării.

Factorul determinant în menținerea unor prețuri ridicate rămâne însă fiscalitatea. Peste jumătate din suma achitată de consumatori la pompă reprezintă taxe colectate de stat. Acciza, o sumă fixă aplicată fiecărui litru, și TVA-ul, calculat peste valoarea produsului inclusiv peste acciză, amplifică presiunea financiară asupra consumatorilor. Această pondere a crescut semnificativ începând cu 1 ianuarie 2026, odată cu majorarea accizelor și a cotei standard de TVA la 21%. Astfel, România s-a poziționat mai sus în clasamentele de preț, depășind state cu resurse energetice mai reduse.

Următorul tabel prezintă ponderea taxelor în prețul final al benzinei la nivel european pentru anul 2025:

ȚaraPondere total taxe (accize + TVA) din preț (%)
Olanda
65%
Italia
62%
Germania
60%
Franța
60%
România
55%
Austria
54%
Suedia
47%
Polonia
46%
Bulgaria
45%
Spania
43%

Sursă: AEI

Analiza arată o deconectare între prețul materiei prime și prețul final de la pompă. În timp ce cotațiile barilului de țiței Brent au înregistrat o scădere puternică de 52%, prețul final al produselor petroliere în România a crescut cu aproximativ 21% în același interval. Această evoluție divergentă este cauzată de faptul că ieftinirea petrolului a fost complet anulată de o creștere masivă a accizei, care a urcat cu 77% în perioada 2022–2026.

În SUA, taxarea carburanților se situează între 15-16%, fiind formată dintr-o taxă pe volum fără aplicarea TVA-ului, ceea ce duce la costuri anuale de transport mult mai mici, de aproximativ 5.590 de euro pentru 100.000 de kilometri parcurși. Prin comparație, în Uniunea Europeană, pentru aceeași distanță, taxele plătite variază între 21.000 și 33.000 de euro, adică de circa 4-7 ori mai mult decât peste ocean.

 „Acciza pe motorină este mult mai toxică decât TVA-ul. TVA-ul taxează consumul o singură dată. Motorina este taxată de fiecare dată când un bun se mișcă (…) Este o taxă în cascadă care se multiplică în prețuri și sufocă economia”, a explicat Chisăliță.