Ordonanța adoptată joi de Guvern prin care se declară situație de criză pe piața carburanților doar simulează intervenția statului în piață și nu va avea aproape niciun efect, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).
„Există momente în care statul intervine ferm, își asumă costuri și schimbă realitatea. Și există momente — din ce în ce mai dese — în care statul doar simulează intervenția. Această Ordonanță de Urgență aparține, fără echivoc, celei de-a doua categorii. Nu este o măsură economică reală. Este un gest politic ambalat în limbaj tehnic, conceput nu pentru a schimba piața, ci pentru a calma percepția publică”, spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Ordonanța adoptată de Guvern este mai mult o măsură de imagine, mai arată specialiștii.
Actul normativ stabilește că valoarea medie a adaosului comercial pentru benzină, motorină și țiței nu poate depăși media anuală a adaosului practicat în 2025 de fiecare operator economic. Nerespectarea plafonului este sancționată cu amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri.
Ce efecte va avea ordonanța
La prima vedere, mecanismul pare clar dacă adaosul este limitat, atunci și prețurile ar trebui să scadă. În realitate însă, modul în care este definit adaosul și structura industriei petroliere complică semnificativ lucrurile, arată Chisăliță.
Însă plafonarea nu limitează prețul final, ci doar raportul dintre preț și cost. Prin urmare, dacă costurile cresc, prețurile pot crește în continuare, adaosul, exprimat în lei, crește automat, iar efectul asupra consumatorului este limitat.
În termeni concreți, dintr-o creștere de aproximativ 30% a prețului motorinei de la începutul lui 2026, circa 3,75% provine din accize, aproximativ 22% din creșterea costurilor și doar cca. 2–4% din variația adaosului. Prin urmare, plafonarea atacă un factor secundar al scumpirii.
Dacă măsura ar fi aplicată strict și complet eficient, reducerea posibilă ar fi de aproximativ 0,05 – 0,15 lei/l sau până la 0,20 lei/l în scenarii mai optimiste.
