Acționarii Nuclearelectrica au respins propunerea de reevaluare a proiectului reactoarelor de mici dimensiuni de la Doicești, potrivit unui comunicat remis Bursei de Valori București. Propunerea Consiliului de Administrație viza analizarea altor tehnologii în afară de cele ale NuScale, precum și alte amplasamente potrivite.
„Întrucât votul acționarilor Nuclearelectrica din data de 15 iulie 2026 a fost unul “împotriva”, acest aspect implică continuarea Strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului, aprobate în septembrie 2022, aspect pe care, de altfel, propunerea de reevaluare a Strategiei supusă aprobării acționarilor noștri îl includea în mod expres”, se arată în comunicatul Nuclearelectrica.
Prin urmare, Nuclearelectrica și RoPower Nuclear vor continua, conform aprobării acționarilor din februarie 2026, demersurile de a atinge un consens din punct de vedere comercial cu NuScale asupra condiției de achiziție a modulelor SMR și Acordului Cadru, în paralel, cu discuțiile cu reprezentanții statului român pentru oportunitatea îndeplinirii celorlate condiții, unele dintre acestea fiind solicitate chiar de acționarul majoritar, Ministerul Energiei, se mai precizează în comunicat.
Propunerea votată în AGA viza extinderea tehnologiilor, în condițiile în care compania românească ar fi dorit amplasarea într-o primă fază a unui singur reactor, urmând ca, ulterior, în funcție de rezultatele proiectului, să continue cu implementarea celorlalte cinci. NuScale nu a fost de acord până acum cu această propunere, dorind implementarea simultană a tuturor celor șase reactoare modulare.
Proiectul SMR Doicești prevede instalarea a șase reactoare cu o putere totală de 462 de MW, estimările publice indicând un cost total de aproximativ 9 miliarde de dolari.
Ivan: Proiectul ar fi atras deja primii bani, dacă nu era contestat de Guvern
Pe de altă parte, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a arătat că decizia Guvernului de a critica proiectul a dus la întârzieri.
„Proiectul SMR de la Doicești este (sau era) cel mai avansat din Europa. Parteneriat Romania-SUA. Decizia Finală de Investiție pe care am avizat-o în februarie a pornit de la premisa că proiectul va primi finanțare externă, mai precis americană, atât din partea US Exim, cât și unui fond de investiții robust din Statele Unite ale Americii. Mai mult, chiar Banca Mondială a acceptat să redevină finanțator pentru proiecte nucleare.
Să fie mai clar: dacă lucrurile avansau în mod onest și proiectul nu era atacat de la cel mai înalt nivel guvernamental, acum este foarte probabil ca primele fonduri externe pentru etapa pre-construcție să își fi găsit drumul către România”, a arătat Ivan.
Am fi acumulat atât investiții cât și, foarte important, încredere. „Nu s-a vrut, nu s-a putut”, a adăugat el.
„Toate statele puternice din punct de vedere economic investesc masiv în producția de energie nucleara. Logica e simplă: mai multă energie, prețuri mai mici. Proiectele nucleare fac parte din angajamentele internaționale asumate de România. Ne-am asumat triplarea capacităților nucleare pentru că pe termen lung energia este curată, de bază și da, avantajoasă, deci se reflectă în prețurile pe care le plătesc românii pe energie și în competitivitatea noastră industrială și tehnologică. La noi, se pun frâne!”, a mai spus fostul ministru de resort.
