Necesarul de investiții în România pentru a atinge țintele naționale de decarbonizare prevăzute în Strategia Energetică Națională și incluse în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) până în 2030 se ridică la sute de miliarde de euro, până spre 1.000 de miliarde euro, potrivit estimărilor actuale. Acestea vor susține obiectivele țării de a crește ponderea energiei regenerabile și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră nu doar în energie, ci și în sectoare precum clădirile și transporturile, a declarat, în podcastul Energy Magazine, Sorin Elisei, Director General al Direcției Politici Energetice din Ministerul Energiei.
Cele două documente – Strategia Energetică Națională și PNIESC – vizează schimbări semnificative în trei mari sectoare: producția de energie electrică, procesele de încălzire și răcire, apoi sectorul transporturilor.
Odată cu creșterea producției de energie din surse regenerabile, gazele naturale vor rămâne o parte importantă în procesul de tranziție:
„Odată respectat calendarul cu privire la închiderea minelor de lignit și huilă, în 2030 nivelul emisiilor în sectorul energetic față de 1990 este programat să fie cu 87% mai mic. Ceea ce înseamnă că suntem aproape de zero emisii. De aceea, atunci când apar discuțiile de proiectele legate de gaze în sectorul energetic și pentru a ne produce energie electrică, trebuie să vedem totuși într-o balanță. Dacă ne uităm în general la obiectivul Uniunii din Fit for 55, înseamnă că Uniunea la nivel general vrea să reducă emisiile cu 55% (până în 2030 – n.r.). România este de departe mult, mult peste. Și atunci sunt preocupări venite din două zone: să reindustrializăm, un lucru care e normal și ar fi extrem de necesar, iar pe de altă parte să o facem cu niște tehnologii deja pregătite pentru acest proces de net zero”, a subliniat Sorin Elisei.
De asemenea, treptat va crește ponderea gazelor verzi: „PNIESC stabilește, de altfel și Strategia, că după 2036 – și este un lucru pe care îl avem în taxonomie – va trebui să găsim o modalitate de a utiliza într-un procent covârșitor gaze verzi și putem vorbi de hidrogen sau de biometan. Sper că până în 2036 vor mai fi și alte opțiuni”.
În total, necesarul de investiții pentru atingerea țintelor până în 2030 din PNIESC se ridică la sute de miliarde de euro, până spre 1.000 de miliarde euro, potrivit estimărilor actuale.
În jur de 140 miliarde de euro sunt necesare pentru investiții doar în sectorul clădirilor, pentru a atinge standardele noi și țintele de eficiență energetică, iar pentru mobilitate, peste 300 de miliarde de euro.
„Cifra reprezintă o estimare legată de necesarul de investiții până în 2030, în așa fel încât să acomodăm, dacă vreți, creșterea aceasta de pondere de energie regenerabilă în utilizare. Nu vorbim numai de rețeaua de energie sau de producția de energie electrică. Inclusiv achiziția de vehicule electrice – și private, și de marfă -, achiziția de mijloace de transport zero emisii sau hibride e inclusă în această estimare, pentru că, până la urmă, sectorul transporturilor este unul dintre cele mai dificil de decarbonat”, a precizat directorul general din Ministerul Energiei.
În sectorul producției de electricitate, investițiile vor conduce la câteva „mii și mii de megawați pe care ar trebui să-i avem până în 2030 în rețea și să vedem beneficiile”.
„Vrem să asigurăm 100% energie verde companiilor care sunt aici și care se pot astfel diferenția în funcție de acest criteriu de alte țări sau locații care nu-și pot permite acest lucru. Cred că suntem în situația de a putea instala mai multă energie regenerabilă decât avem nevoie. (…) Ambiția 2030 PNIESC este să redevenim un exportator, să devenim un factor de stabilitate în această regiune greu încercată”, a punctat Sorin Elisei.
El estimează că în prezent avem nevoie de circa 2.000 MW ca să ne acoperim consumul în perioade critice, de vârf. El estimează că ritmul de creștere a prosumatorilor va rămâne susținut și ridicat.
O altă informație împărtășită de reprezentantul Ministerului Energiei este că investițiile din banii europeni pe următorul cadru financiar multianual vor trebui să aplice principiul Do no significant harm (DNSH, „Nu provoca un rău semnificativ”).
„Cel puțin, de exemplu, pe Fondul Social pentru Climă va fi exista DNSH. Aplicarea principiilor DNSH în cheltuirea oricăror bani înseamnă că ei trebuie să fie canalizați doar către acele tehnologii care au un impact minim asupra mediului”, a explicat Sorin Elisei.
Întrebat când estimează că vom avea în formă finală cele două documente strategice, oficialul a declarat că „PNIESC este final atunci când am o hotărâre de guvern care îl aprobă, lucru pe care îl estimăm noi undeva în primul trimestru din anul viitor. Strategia este aproape de finalizare, în sensul în care am avut decizia de încadrare. Sperăm să o avem avizată de către toate ministerele până la sfârșitul acestui an”.
Ascultă podcastul Energy Magazine pentru a afla mai multe detalii despre planul de tranziție verde al României, despre investițiile preconizate, prosumatori, adaptarea la schimbările climatice și alte noutăți importante.
