România face primii pași în dezvoltarea unei rețele de școli verzi. Cu ajutorul fondurilor europene, Ministerul Educației va finanța într-o primă etapă 54 de proiecte de școli verzi, cu o valoare totală de peste 1,2 miliarde lei (circa 225 milioane euro). De asemenea, bugetul urmează să fie suplimentat cu alte 201,6 milioane euro, pentru 88 de proiecte suplimentare, potrivit informațiilor primite de Energy Magazine de la Ministerul Educației.
Este un val de investiții fără precedent, care va crea școli sustenabile, moderne și adecvate învățării pentru mii de copii din țară. Partea și mai frumoasă este că cele mai multe proiecte sunt în mediul rural, marcat în prezent de o profundă inechitate în ceea ce privește accesul la infrastructură școlară de calitate. Bani sunt, dar există o provocare majoră: timpul foarte scurt de implementare.
Anul trecut, Ministerul Educației a lansat apelul competitiv de proiecte pentru „Construirea și dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C15: Educație. Apelul a fost deschis pentru toate tipurile de unități administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii, și județe), precum și sectoarele Municipiului București.
Granturile sunt disponibile atât pentru reabilitarea unităților de învățământ existente, cât și pentru construirea unor noi unități de învățământ, în vederea dobândirii statutului de „școală verde”. Interesul pentru bugetul disponibil, de 225 milioane euro (fără TVA) a fost uriaș. În total, 209 proiecte au fost declarate eligibile, însă doar 54 au fost admise și vor primi acum bani europeni pentru a fi puse în aplicare. Noile școli vor fi sustenabile și cu un curriculum la decizia școlii adaptat educației pentru protecția mediului înconjurător.
Din cele admise, 39 sunt în mediul rural, astfel că acolo va merge cea mai mare parte a banilor: respectiv 833.169.895 lei. Valoarea totală a celor 15 proiecte din mediul urban este de 379.356.604 lei, potrivit datelor agregate de Energy Magazine, pe baza informațiilor solicitate Ministerului Educației.
„Dezvoltarea unei rețele-pilot de școli verzi reprezintă nu doar o investiție pentru modernizarea școlilor din România, la cele mai noi standarde, ci și o acțiune clară pentru creșterea gradului de educație și de conștientizare, în rândul copiilor și al tinerilor, privind dezvoltarea sustenabilă și responsabilizarea față de mediu. Există un interes sporit al autorităților publice locale pentru apelul de proiecte deschis la Ministerul Educației, având, în acest moment, peste 200 de proiecte eligibile spre finanțare. Peste jumătate dintre acestea, deși se află în mediul rural, sunt în apropiere de orașele mari, unde se observă o creștere demografică accentuată. În acest context, este cu atât mai necesar nu doar să construim școli, ci și să construim școli prietenoase cu mediul”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, pentru Energy Magazine.
Suplimentare de fonduri pentru încă 88 de proiecte
Dat fiind interesul uriaș și pentru a atinge țintele din PNRR, Ministerul Educației a elaborat un memorandum pentru supracontractarea a încă 88 de proiecte, care este încă pe circuitul de avizare interministerială, ne-a transmis instituția.
„Ministerul Educației a elaborat un Memorandum pentru suplimentarea bugetului în vederea încheierii de alte contracte aferente Investiției 10 din C15, PNRR: Dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi. Scopul final al acestui demers constă în asigurarea finanțării, prin suplimentarea bugetului cu 201.643.937,47 de euro, pentru a putea demara contractarea proiectelor eligibile necesare pentru îndeplinirea Țintei 487 din C15. PNRR, și anume reabilitarea a 238.905 de metri pătrați în cadrul unităților de învățământ pentru a deveni școli verzi”, ne-a precizat Ministerul Educației.
Ținta are ca termen final de implementare trimestrul 4 din 2025, potrivit datelor disponibile pe platforma care monitorizează stadiul de implementare a proiectelor din PNRR (monitorpnrr.eu). Prin acest obiectiv, 238.905 mp vor beneficia de lucrări de renovare (izolație termică, panouri solare, laboratoare de științele naturii, spații verzi, facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor).
„Contractele vor include o cerință minimă de reducere a consumului de energie pentru încălzire cu cel puțin 50% în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire înainte de renovarea clădirii. Acest lucru va conduce la o creștere cu 30% a economiilor de energie primară în comparație cu starea anterioară renovării”, potrivit descrierii de pe platforma menționată.
Al doilea obiectiv asumat prin Investiția 10 din C15 este construirea a 36.951 m2 de școli verzi, în zone cu creștere demografică.
„Școlile verzi sunt școli cu înaltă performanță energetică, fiind construite pentru a avea mai multă lumină naturală, o mai bună ventilație și cu materiale de construcție verzi, cum ar fi covoarele și vopselele din materiale naturale reciclabile. Costurile de funcționare pentru energie și apă într-o școală verde pot fi reduse cu 20% până la 40%. Prin tipul de construcție și prin instalațiile existente, școlile verzi reduc semnificativ emisiile de dioxid de carbon și consumul de apă cu până la 32%.Clădirile nou-construite vor respecta obiectivul privind necesarul de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (nZEB – n.r.) conform orientărilor naționale, ceea ce se va asigura prin certificate de performanță energetică”, se arată în descrierea obiectivului.
Termenul de implementare este, de asemenea, trimestrul 4 din 2025.
O investiție de nota 10
Un aspect foarte important este că la selecția școlilor verzi se va urmări asigurarea acoperirii naționale, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, se precizează în cerințe.
Ministerul Educației semnalează că „problemele din sistemul de educație reflectă un nivel ridicat de inechitate în cadrul sistemului educațional. Școlile din mediul rural și din regiunile dezavantajate economic suferă de pe urma unei precarități a ofertei educaționale, dar și a infrastructurii”. Participarea redusă la educație accentuează inegalitatea de șanse între elevi.
„Infrastructura precară și dotările inadecvate reprezintă un prim factor în perpetuarea inechității, reducerea atractivității școlilor rurale pentru cadrele didactice bine pregătite și a reputației instituțiilor de educație în cadrul comunităților. Actul educațional se desfășoară în unități din învățământul primar și gimnazial dintre care peste 90% necesită reabilitare, mai mult de 70% fiind localizate în mediul rural”, se arată în descrierea Componentei C15. Educație din PNRR.
LISTA COMPLETĂ A CELOR 54 DE PROIECTE FINANȚATE ESTE DISPONIBILĂ AICI:
Scoli verzi_situatie indicatori proiecte admise 2024
NOTĂ: Citește articolul complet publicat în cel de-al doilea număr al revistei Energy Magazine. Revista este disponibilă în punctele de difuzare a presei (ex: rețeaua Inmedio) din țară.
