Guvernul a adoptat Strategia Energetică a României

Scris de | 21 November, 2024
Guvernul a adoptat Strategia Energetică a României
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja - sursa foto: Facebook @Ministerul Energiei

Guvernul a adoptat, joi, Strategia energetică a României până în 2035, cu perspectiva anului 2050, după un an de dezbateri publice.

“Sunt zile bune pentru sectorul energetic românesc pentru că reuşim să îndeplinim obiectivele pe care ni le-am propus, dintre cele mai ambiţioase. Dacă vinerea trecută am semnat contractele pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, care din 2032 încolo vor alimenta peste 7 milioane de gospodării din ţara aceasta, dacă ieri am semnat acordul cu Lockheed Martin pentru producţia de baterii la Oradea, în colaborare cu fabrica locală Sinteza SA, iată că astăzi reuşim să adoptăm în Guvernul României, prima dată după 17 ani, Strategia Energetică a României.

A fost, de fapt, şi o menţiune cu roşu a Curţii de Conturi că România nu avea strategie în domeniul energetic de nişte ani de zile. (…) Mă bucur că, după un an de zile aproximativ de consultări, de muncă voluntară, Ministerul Energiei a reuşit să promoveze astăzi, în Guvern, Strategia Energetică a României până în 2035, cu perspectiva anului 2050. Remarc faptul că, în ultimii ani, au existat multiple demersuri de adoptare a unei noi strategii. Au fost inclusiv angajaţi consultanţi. Nu s-a reuşit niciodată. E nevoie, de cele mai multe ori, de o mână de oameni care vor să lase ceva în urma lor pentru a schimba lucrurile şi pentru a da această viziune de care energia României de mâine are nevoie”, a menţionat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la finalul şedinţei de Guvern.

Potrivit acestuia, România are nevoie de energie sigură, energie competitivă şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti, de energie curată.

“Strategia energetică a României este următoarea: avem nevoie de energie sigură, avem nevoie de energie competitivă şi accesibilă românilor şi companiilor româneşti, avem nevoie de energie curată. În această ordine de priorităţi, tranziţia energetică pentru a păstra securitatea energetică a ţării înseamnă trecerea treptată de la grupuri pe cărbune la grupuri pe gaz, mai puţin poluante – şi pe termen mediu şi lung, de la grupuri pe gaz la energie nucleară.

Aşadar, acestea sunt priorităţile majore. Sunt şase obiective strategice, probabil le puteţi anticipa: securitate energetică, eficienţă energetică, acces fizic la energie pentru toţi consumatorii, accesibilitate financiară şi competitivitate economică, deci inclusiv finalizarea procesului de electrificare a României. Noi, în ultima perioadă, am reuşit prin forţe proprii, cu sprijinul Asociaţiei Energia Inteligentă, să electrificăm case din zona Munţilor Apuseni, care nu avuseseră niciodată acces la energie electrică”, a adăugat Burduja, potrivit Agerpres.

Ministrul Energiei a mai făcut referire la pieţe de energie eficiente, inovare, digitalizare şi securitate cibernetică, care sunt “tot mai importante pentru sectorul energetic”.

“Aş pune accent şi pe echitatea economică şi socială pentru regiuni şi cetăţeni, de asemenea pe neutralitatea tehnologică, un principiu pe care România l-a susţinut de fiecare dată la Bruxelles. Asta înseamnă că fiecare ţară este liberă să utilizeze propriul mix energetic, acel mixt care dă cele mai bune rezultate pentru cetăţeni şi companii, de asemenea, sprijinirea stocării şi voi reveni la acest subiect foarte important”, a mai spus ministrul.

El a subliniat că stocarea energiei devine cel mai important lucru pentru sector energetic, nu doar în România, ci în întreaga lume. Pe de altă parte, este nevoie de o revitalizare a industriei româneşti.

“În mandatul de ministru, împreună cu echipa mea, am reuşit să atragem undeva la 14 miliarde de fonduri europene nerambursabile din PNRR şi din fondul pentru modernizare. Nu vrem ca aceste fonduri să sprijine importurile din alte pieţe, inclusiv din pieţe îndepărtate, de multe ori neprietenoase şi faţă de România. Vrem să dezvoltăm industria românească, proprie, pentru baterii, pentru transformatoare, pentru invertoare şi, repet, voi reveni la acest subiect”, a mai spus Burduja.