Zilele trecute a avut loc, la ROMAERO București, ENERGY EXPO 2026, eveniment care a reunit companii din întregul ecosistem energetic din România. Dincolo de expoziție, cele trei zile au pus în aceeași încăpere companii care construiesc astăzi proiectele energetice și au adus în prim-plan una dintre întrebările centrale ale pieței: cum poate infrastructura ține pasul cu ritmul investițiilor în noi capacități de producție?
Răspunsurile au dus constant către aceleași teme: rețele, stocare, conectare și execuție. Iar discuțiile purtate de reprezentanții WALDEVAR cu parteneri, clienți, investitori și profesioniști din industrie au reflectat foarte clar această schimbare de accent. Sute de întâlniri, au avut loc pe parcursul evenimentului, în jurul unor proiecte aflate în diferite etape de dezvoltare și a provocărilor care apar atunci când mai multe componente ale infrastructurii trebuie să funcționeze împreună.
La nivelul proiectelor în care este implicat, WALDEVAR operează deja la scara la care aceste interdependențe devin concrete: peste 4 GW de proiecte contractate, peste 100 de proiecte fotovoltaice și peste 1.000 MWh de sisteme BESS aflate în construcție, alături de peste 100 de proiecte de transmisie și distribuție. Portofoliul oferă o perspectivă directă asupra unei piețe în care dezvoltarea capacităților de producție generează, simultan, nevoia de rețele noi, stocare și soluții de integrare.
Pentru Christian Leonte, CEO WALDEVAR Holding, această evoluție arată că ritmul tranziției energetice va fi determinat tot mai mult de capacitatea de execuție.
„Costul inacțiunii este mai mare decât costul acțiunii. În energie, acest lucru se vede foarte clar. Avem nevoie de mai multă capacitate de producție, dar și de rețele, stocare și infrastructură care să țină pasul. În următorii ani, diferența o va face capacitatea de a transforma investițiile în proiecte construite și funcționale”.
Aceeași presiune se vede, din perspectiva EPC, în natura proiectelor care ajung astăzi în faza de execuție. Producția, stocarea, rețeaua și automatizarea nu mai pot fi tratate ca elemente independente, iar această interdependență schimbă inclusiv modul în care sunt pregătite și livrate proiectele.
Un exemplu al acestei schimbări este evoluția Floating PV, unde tehnologia face tranziția de la proiecte de nișă către dezvoltări masive, la scară industrială. La ENERGY EXPO, WALDEVAR Floating PV a prezentat o instalație de panouri fotovoltaice într-o piscină de dimensiuni naturale, având ca reper Nufărul, cea mai complexa instalație FPV de pe un baraj hidroelectric, dezvoltat de WALDEVAR Floating PV pentru Hidroelectrica, pe lacul de acumulare Ipotești.
„Floating PV intră într-o etapă în care vorbim despre proiecte industriale și capacități semnificative. Nufărul este un exemplu concret. Pentru ca această piață să poată crește, avem nevoie și de capacitate de producție dedicată, iar acesta este unul dintre motivele pentru care dezvoltăm în România o fabrică pentru sisteme Floating PV”, spune Alessandro Amato, CEO WALDEVAR Floating PV.
La celălalt capăt al spectrului tehnologic, WALDEVAR Robotics a adus în fiecare zi demonstrații live cu roboți dedicați activităților de operare și mentenanță pentru infrastructura energetică.
„Roboții pot aduce valoare în zone în care monitorizarea și intervențiile presupun expunere, acces dificil sau operațiuni repetitive. Dezvoltăm soluții pentru monitorizarea infrastructurii, inspecții și intervenții de la distanță, iar în funcție de aplicație putem integra senzori, camere sau alte instrumente necesare pentru operațiunile respective. Obiectivul este ca robotica să devină un instrument practic pentru echipele care operează infrastructură energetică”, a spus Bogdan Costea, Team leader WALDEVAR Robotics.
În ansamblu, discuțiile de la ENERGY EXPO conturează o piață în care următoarea provocare nu mai este doar dezvoltarea de noi capacități, ci construirea infrastructurii care le poate integra. Producția, rețelele, stocarea și tehnologiile digitale intră tot mai mult în aceeași ecuație, iar capacitatea de a le livra împreună va conta din ce în ce mai mult pentru ritmul în care România își poate transforma investițiile energetice în infrastructură funcțională.
